România are perspectiva de a obține fonduri suplimentare pentru securitate prin programul SAFE al Uniunii Europene, în condițiile în care aproximativ 20 de miliarde de euro redevin disponibile pe fondul reducerii cererilor depuse de alte state membre. Până în prezent, autoritățile de la București dețin o alocare de 16,7 miliarde de euro, care depășește 10 procente din anvelopa totală de 150 de miliarde de euro a mecanismului comunitar, transmite Mediafax.
Grosul sumelor redistribuibile provine din ajustarea cererilor înaintate de Italia și Ungaria. Italia a coborât nivelul solicitării de la peste 14 miliarde la aproape 8 miliarde de euro și a eliberat circa 6 miliarde de euro. În paralel, Ungaria a redus cererea inițială de circa 16 miliarde de euro la aproximativ 5,4 miliarde de euro și a lăsat neutilizate între 10 și 11 miliarde de euro. Împreună cu alte sume neaccesate, totalul disponibil ajunge la 20-21 de miliarde de euro.
Comisia Europeană pregătește o nouă rundă de cereri în cadrul instrumentului actual și exclude pentru moment crearea unei scheme separate. Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru apărare, a declarat la Bruxelles că instituția este obligată legal să publice noul apel în acest an pentru circa 20 de miliarde de euro.
Accesul României la aceste resurse depinde de decizia Bucureștiului de a înainta proiecte concrete, în timp ce Polonia și-a arătat deja interesul pentru sume adiționale. La nivel comunitar, prioritățile vizează întărirea flancului estic și tehnologiile antidronă și de drone. Resursele sprijină achizițiile comune, muniția, apărarea aeriană și baza industrială europeană.
La 26 august 2026, România a primit prima tranșă de 2,5 miliarde de euro, sumă ce reprezintă prefinanțarea de 15 procente din totalul aprobat. Regnier a arătat că deblocarea tranșelor viitoare funcționează după modelul PNRR, prin rapoarte semestriale de progres menite să ateste implementarea efectivă a investițiilor pe teren.
România vrea să achiziționeze cu fonduri SAFE mașini de luptă ale infanteriei, drone, radare, arme mici de foc și nave militare.
Te-ar putea interesa și: Va mai produce România drone împreună cu Ucraina? MApN confirmă: Proiectul, încadrat la achiziții comune în instrumentul SAFE