Sahara Autonomous System, prima rachetă de croazieră dezvoltată în România de o companie privată, a fost prezentată oficial. Aceasta va fi disponibilă în trei versiuni, cu raze de acțiune cuprinse între 200 și 1.100 de km și prețuri de 150.000 – 300.000 de euro, potrivit dezvoltatorului OVES Enterprise.
Compania a investit peste un milion de euro în proiect, iar pentru etapele de optimizare și testare este prevăzut un buget suplimentar de aproximativ două milioane de euro. Arhitectura hardware și Nemesis AI – platforma de inteligență artificială dezvoltată de OVES Enterprise, care este creierul rachetei – sunt proiectate împreună în România.
„Nemesis AI rulează în modul on-premise, permițând configurarea rapidă a modelelor AI, a profilurilor de zbor și a parametrilor operaționali în facilitățile care operează sistemul. Racheta poate fi încărcată cu un model AI pregătit pentru fiecare misiune, având capacitatea de a adapta traiectoria și reacția în timp real”, potrivit OVES.
Cu excepția motorului și a senzorilor optici, toate componentele interne sunt dezvoltate de OVES Enterprise: fuselajul, plăcile electronice, unitățile de procesare, sistemele de control și infrastructura pe care rulează Nemesis AI. Motorul provine, potrivit lui Mihai Filip, CEO al companiei, de la un furnizor din Uniunea Europeană.
Potrivit lui Filip, în viitor fuselajul va putea fi imprimat integral 3D în 24 de ore. Materialul folosit este un compozit de plastic, tehnologie importată de la un partener german.
Prezentarea a avut loc în cadrul unui eveniment organizat la București, în prezența mai multor reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului militar, ai corpului diplomatic și ai unor companii internaționale din industria de apărare.
„Creierul Sahara este construit în România”, a subliniat Mihai Filip, arătând celor prezenți în sală o mică placă cu circuite și cipuri.
:format(webp):quality(100)/https://www.go4it.ro/wp-content/uploads/2026/02/creierul-sahara.jpg)
Ministrul Economiei, Irineu Darău, prezent la eveniment, a declarat că în România „se va produce mult în domeniul de apărare și în domeniul dual-use”. El a precizat că în producție va fi implicată și industria auto, care are know-how-ul necesar.
Sahara este proiectată să zboare la altitudini joase, la aproximativ 50 de metri, cu o traiectorie adaptată la relief pentru reducerea detecției radar.
Racheta cântărește, în varianta de bază, 55 de kilograme, dintre care 10 kilograme reprezintă încărcătura utilă. Motorul turbojet instalat furnizează o tracțiune de 310 newtoni, iar cele 20 de kilograme de combustibil permit o autonomie estimată la aproximativ 200 de kilometri în versiunea actuală. Viteza proiectată poate atinge 0,85 Mach, în funcție de configurația finală a fuselajului. În etapele următoare sunt planificate versiuni cu distanță medie de operare (aproximativ 500–600 km) și distanță lungă (aproximativ 900–1.100 km).
Sahara ar trebui să fie rezistentă la bruiaj. „Racheta utilizează un sistem avansat de fuziune a datelor — Super Sensor Fusion — prin care Nemesis AI corelează permanent informații provenite din mai multe sisteme globale de navigație prin satelit și din senzorii de bord. La intervale de aproximativ 200 de milisecunde, AI-ul verifică integritatea semnalelor pentru a identifica tentativele de bruiaj sau de trimitere de semnale false. Dacă navigația devine imposibilă, racheta comută automat pe un mod de zbor care folosește datele oferite de sistemul intern de măsurare a mișcării și orientării (IMU), menținând stabilitatea și direcția de deplasare”, transmite OVES.
Demonstrația inițială este programată pentru mai 2026, iar prezentarea completă a capabilităților este prevăzută pentru finalul anului viitor.
Proiectul este dezvoltat de o echipă de 25 de ingineri și cercetători specializați în inteligență artificială, avionică, hardware, sisteme de zbor și testare. OVES Enterprise analizează în prezent propuneri de coproducție pentru etapele ulterioare, adaptate cerințelor clienților interesați. Reprezentanții companiei au spus că racheta ar putea fi produsă în serie împreună cu un partener local, inclusiv prin parteneriat public-privat cu o companie de stat din industria națională de apărare.
De altfel, un reprezentant al Romarm, prezent la eveniment, a declarat că racheta ar putea fi produsă în parteneriat cu compania pe care o reprezintă.