LG Nexus 4 – Android pur-sânge pe o configuraţie puternică

După o colaborare cu HTC şi două cu Samsung, Google s-a îndreptat către LG pentru finalizarea celui de-al patrulea terminal de referinţă din familia Nexus. Conceput ca un terminal cu preţ accesibil dar o platformă hardware bună, Nexus 4 a devenit repede unul dintre cele mai mediatizate telefoane mobile ale anului trecut. Curând, utilizatorii din România au realizat însă că terminalul cu un atrăgător preţ de 350€ va fi greu de obţinut nu doar din cauza restricţiilor impuse de Play Store, ci şi din cauza stocurilor niciodată suficiente, care au întârziat afluxul pe piaţa gri.

Din această cauză, preţul local al acestui model a devenit mai mare, iar veştile că LG va oferi prin canalele proprii acest model nu au fost cu mult mai reconfortante deoarece şi producătorul a vorbit de sume mai mari decât cele cerute de Google. Într-un final, terminalul a ajuns oficial în România, însă la un preţ cu circa 25 de procente mai mare, adică circa 2050 de lei pentru versiunea de 16 GB. Mai este Nexus 4 un produs competitiv în aceste condiţii?

Prezentare, construcţie, autonomie

La o primă vedere, partea frontală a terminalului Nexus 4 este asemănătoare cu cea folosită de modelul anterior Galaxy Nexus, aceasta fiind extrem de simplă şi având o formă cu margini laterale drepte şi capete larg arcuite. Dincolo de acest aspect comun, LG a avut însă o cu totul altă viziune a  modului în care un terminal Nexus ar trebui să arate.

LG a folosit doar plastic şi sticlă pentru carcasa acestui terminal, însă construcţia este una bună care nu lasă impresia unui produs făcut cu ideea economiei de materiale sau manoperă în cap. Atât partea frontală cât şi cea posterioară sunt fabricate din foi de sticlă perfect netede, acestea fiind prinse într-o ramă frontală subţire fabricată din material plastic lucios şi, respectiv, direct de corpul principal al terminalului, care este fabricat din plastic mat. Un artificiu de design interesant este gravarea părţii posterioare din sticlă cu un model geometric foarte discret, acesta fiind unul dintre elementele caracteristice ale terminalului.

Deoarece Nexus 4 foloseşte butoanele software din Android 4.x, partea frontală a terminalului este extrem de simplă, singurele detalii vizibile fiind tăietura căştii, amplasată chiar la marginea ramei, şi obiectivul camerei frontale. Toate celelalte elemente, cum ar fi senzorii de proximitate şi luminozitate sau LED-ul albastru pentru semnalizare, sunt amplasate sub această foaie de sticlă si sunt practic invizibile. Acesta din urmă este un alt detaliu particular interesant, LED-ul având dimensiuni mari şi fiind amplasat într-un loc mai puţin obişnuit, în porţiunea ramei frontale amplasată în partea de jos a ecranului.

Aceeaşi idee constructivă se face remarcată şi pe partea posterioară, atât obiectivul camerei cât şi bliţul acesteia fiind ascunse sub suprafaţă protectoare de sticlă. Doar difuzorul, poziţionat cam straniu deoarece poate fi acoperit destul de uşor când ţinem terminalul în mână sau când acesta este amplasat pe masă, a meritat o tăietură fină în această suprafaţă de sticlă.

În afara LED-ului de semnalizare, LG a folosit o abordare atipică şi pentru poziţionarea butoanelor. Aşezând butonul Power/Lock pe muchia din dreapta, aşa cum am văzut în cazul multor terminale cu ecrane mari, LG a preferat să poziţioneze butoanele de control pe partea opusă, o idee interesantă atunci când veţi constata că aveţi acces la toate butoanele fără a executa un număr de prestidigitaţie, dar care nu mai pare atât de atractivă atunci când le veţi declanşa fără voie ori de câte ori veţi strânge terminalul în mână.

O problemă pe termen lung este însă protejarea părţilor fabricate din sticlă. Atât ecranul, ale cărui margini convexe depăşesc înălţimea ramei în care este amplasat, cât şi capacul posterior, care este şi el mai înalt decât muchia fină a carcasei, vor avea în permanenţă contact direct cu suprafaţa pe care veţi aşeza terminalul. Ca şi utilizatorii de iPhone 4 sau 4S, care s-au lovit de o problemă similară, această alegere de design s-a putea solda în timp cu zgârieturi şi crăpături dacă nu sunteţi prea grijulii, mai ales ca partea posterioară nu a primit aceeaşi suprafaţă Gorilla Glass 2 precum cea frontală.

Dincolo de acest aspect, trebuie remarcat modul îngrijit de finisare a carcasei. Cu excepţia tăviţei pentru cartela Micro SIM, care este prea mică şi intră prea greu în locaşul său, sau a unui foarte uşor joc al butoanelor, carcasa este foarte bine concepută, neexistând zone cu rigiditate dubioasă sau zone care să emită zgomote la torsiune sau presare.

Ecran, hardware, specificaţii, autonomie

Deşi vorbim de un terminal puternic cu un preţ ceva mai redus, LG nu a făcut greşeala de a folosi un panou ieftin – la fel ca în cazul altor terminale de vârf recente, compania a folosit pentru Nexus 4 un panou True HD IPS Plus. Având o diagonală de 4,7” şi o rezoluţie de 1280 x 768 pixeli, ecranul nu se mai poate compara cu impresionantele ecrane Full HD care au fost anunţate în ultimele 4-5 luni, însă în nici un caz nu se face de râs cu densitatea sa bună de 318 ppi.

Ecranul oferă unghiuri ample de vizibilitate, o luminozitate maximă bună, black level profund şi un contrast excelent, având însă unele mici probleme de calibrare. După cum se remarcă din comparaţia alăturată, în care Nexus 4 a fost pus împreună cu o tabletă iPad 3, al cărei ecran este recunoscut pentru acurateţea calibrării şi gamut-ul larg, panoul LG are un gamma puţin cam ridicat şi o deviaţie uşoară către galben însă, dincolo de această problemă care-i va deranja probabil doar pe cei foarte pretenţioşi, prestaţia poate fi considerată bună.

Trecând la celelalte aspecte al ecranului, se remarcă tratamentul oleofobic foarte bun al panoului protector de sticlă, însă stratul de polarizare are o prestaţie mediocră în lumina solară iar bleeding-ul se face remarcat în partea superioară a ecranului. Concluzionând, LG a încercat să facă un compromis între calitate şi preţ şi, cu excepţia calibrării nu tocmai grozave, acest lucru i-a reuşit mai mult decât onorabil.

Până la apariţia pe piaţă a terminalelor bazate pe Qualcomm Snapdragon 600, Samsung Exynos 5 Octa sau Tegra 4, APQ8064 rămâne cea mai puternică platformă hardware disponibilă producătorilor de terminale Android. După cum ştiam încă din noiembrie, când am testat primul produs bazat pe această soluţie, nucleul quad-core Krait tactat la 1,5 GHz este un produs extrem de performant  iar chipul grafic Adreno 320 este una dintre cele mai rapide soluţii grafice ale momentului. Trebuie remarcat însă faptul că, în anumite teste precum Vellamo sau AnTuTu, Nexus 4 a obţinut rezultate mai mici decât ASUS Padfone 2 sau Sony Xperia Z, acest fapt putând fi pus pe seama anumitor schimbări survenite în codul Android 4.2.

După cum se remarcă din lista de specificaţii, Google a ales pentru Nexus 4 două standarde noi care nu sunt încă prea cunoscute, dar care reprezintă un pariu ceva mai sigur cu viitorul. Primul dintre acestea, streaming-ul video wireless Miracast, este menit să ofere o alternativă serioasă la Apple Air Play şi să treacă peste succesul parţial al standardului DLNA, în timp ce SlimPort este o alternativă la cunoscutul MHL, fiind bazat însă pe specificaţiile Display Port.

• Ecran: 4,7”, 1280 x 768 pixeli, True HD IPS Plus, Gorilla Glass 2
• Sistem de operare: Android 4.2.2
• Chipset: Qualcomm APQ8064
• Procesor: Krait, quad-core, 1,5 GHz
• Procesor grafic: Adreno 320
• RAM: 2 GB
• Memorie:  8 sau 16 GB
• Card: nu
• 3G: HSDPA, HSUPA
• WiFi: 802.11 a/b/g/n
• Bluetooth: 4.0, A2DP
• USB: microUSB
• Cameră foto: 8 MP, autofocus, Photo Sphere
• Filmare video: 1080p, autofocus
• Camera frontală: 1,3 MP
• Baterie: 2100 mAh, nedetaşabilă
• Dimensiuni: 133.9 x 68.7 x 9.1 mm
• Greutate: 139 grame
• Conectori: Micro USB, audio jack 3.5 mm
• Altele: NFC, Miracast, încărcare wireless, Slimport

Bazat pe o baterie cu o capacitate de 2100mAh, Nexus 4 a oferit o autonomie rezonabilă ţinând cont de platforma hardware gurmandă folosită. Într-un regim de utilizare care a implicat câte 9 ore de conectivitate 3G şi Wi-Fi, câte o oră de redare audio şi convorbiri telefonice, o oră şi jumătate de utilizare şi captura câtorva imagini şi secvenţe video, Nexus 4 a depăşit cu puţin bariera de 24 de ore de autonomie. Acest comportament a fost remarcat şi atunci când am testat modelul ASUS Padfone 2, care foloseşte o pereche identică procesor/acumulator, Nexus 4 fiind chiar ceva mai bine optimizat.

Software, telefonie

Pentru un utilizator care îndrăgeşte platforma Android, nu doar specificaţiile hardware ale acestui terminal sunt atractive, deoarece acestea mai pot fi găsite şi în alte implementări, ci şi faptul că acesta este un model de referinţă Google. Dacă v-aţi săturat de actualizările care apar cu întârziere şi de interfeţele particularizate de care nu poţi scăpa mereu în totalitate, Nexus 4 oferă experienţa neaditivată şi nealterată Android şi actualizări software a căror întârziere se măsoară în ore sau zile, nu în luni sau ani.

Rulând Android 4.2.2, Nexus 4 oferă toate îmbunătăţirile pe care le-am menţionat de-a lungul timpului în cadrul ştirilor: un Google Now mai inteligent, un Lock Screen cu ecrane multiple, widget-uri sau acces direct la camera foto, Notification Area cu acces rapid la setări, tastatura îmbunătăţită (dar al cărei tracing este limitat, din păcate, la limba engleză), suport Miracast şi Daydream, un screensaver cu imagini care a devenit şi noul Dock Mode.

Prestaţia modulului de telefonie este bună, Nexus 4 oferind un microfon dublu cu noise cancelation şi o cască puternică, dar a cărui rezonanţă este stranie, lăsând uneori impresia că difuzorul extern a rămas şi el activat.  Volumul difuzorului extern este ridicat, ceea ce este binevenit pentru tonurile de apel sau alte notificări sonore, însă calitatea redării este modestă în cazul vocii din cauza lipsei de claritate şi a distorsiunilor.

Captura foto şi video

Specificaţiile camerei foto implementate pe Nexus 4 sunt banale: un senzor BSI de 8 MP cu diafragmă f/2.4 şi o distanţă focală de 4,6 milimetri. Aceasta foloseşte însă un senzor cu o dimensiune de 1/4”, ceea ce a dus la scăderea dimensiunii pixelilor la numai 1,12 μm, iar acest lucru se va reflecta negativ asupra calităţii imaginii.

La o primă vedere, captura foto oferită de Nexus 4 se remarcă prin culorile naturale nesaturate, contrastul optim şi dinamica bună, expunerea fiind şi ea, de cele mai multe ori, aleasă corect. Atunci când imaginile sunt analizate amănunţit, se remarcă însă zgomotul de fond foarte pronunţat, care este dublat de o serie de artefacte vizibile de procesare, ceea ce distruge detaliile şi face din Nexus 4 o opţiune mediocră pentru captura foto. Acest comportament se accentuează în lumina slabă, unde Nexus 4 devine de-a dreptul inutilizabil atât prin parametrii imaginii cât şi prin capacitatea slabă de focalizare corectă. Redimensionate, aceste imagini arată suficient de bine, însă terminalul este impropriu pentru altceva decât Instagram şi Facebook.

Captura video prezintă aceleaşi caracteristici pozitive şi negative, însă zgomotul de fond şi procesarea sunt mai puţin evidente, rezultatul fiind ceva mai bun. Se remarcă fluenţa foarte bună a capturii, numărul de cadre pe secundă nescăzând sub 24, şi focalizare automată continuă, care este precisă şi suficient de rapidă. Fişierul rezultatul este un H.264 1080p la un bitrate de 12 Mbps, captura audio fiind însă monofonică iar bitrate-ul scăzut provocând macroblocuri ocazionale vizibile.

Aplicaţia camerei foto din Android 4.2 a primi o actualizare consistentă care include noul meniu circular pentru accesarea rapidă a setărilor şi modul de lucru Photo Sphere, care se adaugă modurilor Panorama şi Time Lapse Recording apărute odată cu Android 4.0. Accesibil atât prin intermediul butonului dedicat cât şi prin apăsarea prelungită în orice zonă a ecranului, meniul de setări oferă o navigaţie rapidă foarte utilă pentru cei grăbiţi, fiind o îmbunătăţire binevenită pentru aplicaţia nativă Android. Din păcate, captura în rafală nu este disponibilă, iar aplicaţia nu este lipsită de unele buguri care duc uneori la refuzul de a focaliza sau de a declanşa.

Derivată din modul de captură panoramic, Photo Sphere este o replică de buzunar a algoritmilor de captură folosiţi de Street View. Ghidând utilizatorul către punctele adiacente de captură cu ajutorul unor indicatori vizuali, acest mod de lucru permite crearea unei panorame sferice aproape complete, care, chiar dacă nu îmbină întotdeauna perfect zonele de intersecţie ale cadrelor, obţine rezultate impresionante. Marea problemă a acestei capturi este însă vizualizarea, aceste panorame putând fi vizionate corect doar pe telefoanele Android 4.2 sau pe Google+ deoarece, pe lângă o imagine, au nevoie şi de un fişier XML pentru compunerea corectă în cadrul aplicaţiei.

Ca şi până acum, modul panoramic foloseşte captura continuă în locul tradiţionalei secvenţe de cadre, ceea ce permite o asamblare finală mai bună, dar care are probleme cu obiectele în mişcare care trec prin cadru şi oferă o rezoluţie prea mică.

Redare audio şi video, GPS

Fără o oferi nimic spectaculos, redarea audio este mulţumitoare. Dincolo de volumul prea redus, se remarcă un sunet curat, care nu are o fidelitate prea mare dar nici nu păcătuieşte prin distorsiuni sesizabile, echilibrat şi cald. Redarea foloseşte aplicaţia Play Music, care oferă suplimentar un egalizator grafic cu 5 benzi, bass boost şi spaţializare. Mediul grafic este simplu dar la obiect, oferind sortare după artist, album sau gen, marcarea pieselor favorite sau dezagreabile, coadă de aşteptare şi liste de redare.

Redarea video este pe cât de simplă se poate, Gallery, locul de unde pot fi redate filmele, neoferind practic nici o opţiune suplimentară în afara butoanelor de control al redării. Suportul pentru formatele multimedia este cel standard din Android, incluzând codecurile video H.264, H.263, VP8 şi MPEG-4 şi codecurile audio MP3, AAC, HE-AAC, OGG şi FLAC.

Modulul gpsOne de la Qualcomm a oferit o prestaţie bună, în ciuda antenelor cam anemice care nu au afişat niciodată un SNR mai mare de 40. Localizarea asistată la rece este rapidă, pret de 5-10 secunde, iar precizia localizării este foarte bună atât timp cât nu sunteţi blocaţi între blocuri de zece etaje, unde puterea semnalului este vizibil influenţată de atenuări şi reflexii.

Concluzii, preţ

La preţul de 350€ din Play Store, Nexus 4 este o ofertă imbatabilă în ciudat anumitor deficienţe evidente, însă acesta rămâne competitiv chiar la preţul de 2050 de lei la care poate fi găsit acum în România. Bazat pe o platformă hardware excelentă, Nexus 4 oferă un ecran bun, o carcasă frumoasă, redare media bună, o autonomie rezonabilă şi, nu în ultimul rând, acces rapid la cel mai proaspăt cod Google.  Iar în cazul în care vă mulţumiţi cu cei circa 5,3 GB disponibili pentru stocare, puteţi opta pentru mai ieftinul model de 8 GB care costa 1850 de lei. Pentru cei care nu folosesc camera foto, prestaţia foarte modestă a acesteia nu va fi un handicap, însă cei care au nevoie de ceva mai bun ar putea fi puşi pe gânduri de disponibilitatea la preţuri similare a terminalelor Galaxy S III sau One X care, chiar dacă nu oferă un procesor tot atât de puternic, sunt încă două soluţii solide cu avantaje particulare.