Sony Ericsson Satio, pretendent la titlul de "Gadgetul anului"

Dacă în 2008 cel mai galonat şi controversat telefon japonez-suedez a fost XPERIA X1, în 2009 trofeul "Marile Speranţe" îi revine fără îndoială lui Satio. Numit la început "Idou", apoi redenumit aşa cum îl ştim astăzi, primul smartphone Sony Ericsson cu Symbian S60 s-a lăsat aşteptat aproape un an. Rămâne să vedem cât de mult a meritat aşteptarea.

Conform datelor tehnice, ar trebui să nu avem nimic de comentat căci Satio are de toate la superlativ: touchscreen de mari dimensiuni, cameră foto de 12.1 MP, platformă de operare avansată, GPS, Wi-Fi, HSDPA ş.a.m.d. Important este însă cum se comportă în practică - oare toate acestea merg ca unse? Ori mai şi scârţâie? Vom afla în cele ce urmează.

Design - o cameră foto ultra-compactă

Am ales spre comparaţie o cameră foto Sony. Priviţi dimensiunile şi aspectul general şi faceţi abstracţie de inscripţiile de pe produse. Sunt convins că destule persoane vor confunda camera foto cu telefonul şi invers. Dimensiunile, pentru că ne raportăm totuşi la un telefon, sunt destul de mari: 112 x 55 x 13 mm (18 mm în partea superioară, în zona camerei foto) şi 126 g.

Elementele exterioare care ne interesează (taste de volum, cameră pentru apeluri video, obiectiv cameră foto, declanşator, lăcaş pentru carduri, interfeţe de conectare) sunt bine amplasate, accesul şi utilizarea a oricare dintre ele fiind facile. Nemulţumirile sunt de altă natură, una filosofică la origine: "a fi sau a nu fi". Concret, locul interfeţelor standard (jack de 3,5 mm şi conector microUSB) este ocupat în continuare de interfaţa antică FastPort concepută de Sony Ericsson. Abia viitoarele XPERIA (X2 şi X10) vor fi înzestrate cu interfeţe standardizate.

Partea frontală este ocupată în proporţie de 90% de un touchscreen rezistiv cu o diagonală de 3.5 inch şi 360 x 640 pixeli rezoluţie. Sub ele se află trei taste soft utile pentru confirmarea sau infirmarea acţiunilor - nu pot fi folosite la navigarea prin meniuri sau pe Internet. Aceste atribuţii sunt preluate în totalitate de ecran.

Deoarece Satio dispune de un ecran sensibil la atingere, blocarea acestuia este foarte importantă. În acest sens, telefonul este prevăzut cu un switch pentru blocare şi deblocare, amplasat pe latura din stânga.

Obiectivul camerei foto este protejat de un capac glisant care se deplasează extrem de fin. Capăcelul este singura componentă metalică (aluminiu) a carcasei, restul porţiunilor fiind realizate din plastic.

Super-camera de 12.1 MP

12.1 MP pe un telefon mobil este ceva ce cu greu am fi crezut în urmă cu trei ani. Acum a devenit o realitate, dar rezoluţia uriaşă nu se traduce în poze pe măsură. Imaginile sunt de calitate, dar o calitate comparabilă, de ce nu, cu Aino (8 MP) sau cu N82 (5 MP). Diferenţa practică şi evidentă este rezoluţia mare, iar de aici rezultă şi avantajul de a decupa anumite zone din fotografie fără a pierde detaliile.

Senzorul de pe Aino produce poze mai puţin zgomotoase decât Satio (vezi pozele cu Intercontinentalul), dar este dezavantajat din cauza absenţei unui bliţ Xenon. Satio dispune de aşa ceva, iar rezultatele pe timp de noapte sunt evident mai bune.

Un lucru care mi-a plăcut nespus de mult la Satio a fost viteza aproape instantanee cu care salvează pozele în memorie, iar o poză are în medie cam 2 MB. Nu exagerez, din momentul capturii şi până la scrierea imaginii pe card trec câteva sutimi. Nici nu mai e cazul să apară mesaje de genul "Please Wait…". Mulţumim procesorului Cortex A8 (600 MHz) şi celor 256 MB de RAM.

Revenind la calitatea imaginilor, aş spune că Satio face poze foarte bune pentru un telefon, dar nu îndeajuns de bune pentru rezoluţia cu care se laudă, fapt ce mă duce către o singură concluzie: oamenii nu ar trebui să se lase impresionaţi de cifre ci mai degrabă să se intereseze de rezultatele practice.

Pe partea de video în schimb, Satio surprinde într-un mod foarte plăcut: filmează bine în orice condiţii. Cred că este primul terminal Sony Ericsson care filmează cu adevărat satisfăcător. Exemplele pe link-urile de mai jos.

• Video Sample 1 - optim
• Video Sample 2 - indoor
  
• Video Sample 3 - indoor dinamic

Symbian pentru touchscreen, încă neşlefuit

Sony Ericsson a cumpărat de la Nokia licenţa de Symbian S60 pentru telefoane cu touchscreen. Primul dispozitiv care a beneficiat de această implementare este nimeni altul decât Satio. Astfel, cu excepţia faptului că iconiţele sunt redesenate şi ordonate un pic diferit faţă de telefoanele Nokia cu Symbian, Satio prezintă în esenţă acelaşi mod de navigare şi aceleaşi opţiuni.

Animaţiile din meniu oferă o experienţă mai plăcută, însă încetinesc un pic viteza de utilizare. Un mare inconvenient este acela că în meniul principal cu o singură apăsare selectezi sub-meniul, iar în listele cu opţiuni trebuie să faci "dublu-click" pentru a merge mai departe (prima apăsare pentru selecţie, a doua pentru confirmare).

Un alt lucru care nu-mi place la Symbian este că nu oferă o opţiune prin care să închizi toate aplicaţiile ce rulează în background - trebuie să le iei pe fiecare în parte. În rest, ne bucurăm că avem la dispoziţie o sumedenie de programe prin care putem face din Satio un instrument de comunicare şi de divertisment excelent.

Din păcate, deşi Satio are sistemul deţinut de Nokia, nu suportă conectarea la Ovi Store şi descărcarea aplicaţiilor de acolo. Cei care doresc să instaleze programe au însă la dispoziţie o mulţime de alte site-uri dedicate aplicaţiilor pentru telefoane mobile. Menţionăm doar câteva:

http://www.getjar.com/
http://www.symbian-freeware.com/
http://www.frees60.net/en

Interfaţa proprietară, mai spectaculoasă şi mai practică

Sony Ericsson Satio ne oferă şi o alternativă la meniul tipic de Symbian - o interfaţă bazată pe mai multe ecrane virtuale ce pot fi vizualizate succesiv, prin intermediul gesturilor sau prin apăsarea taburilor care le reprezintă (situate în partea superioară a display-ului).

Interfaţa SE îţi pune la dispoziţie mai multe scurtături către aplicaţii şi îţi oferă un acces mai rapid către cele care nu sunt în lista de shortcuts. În concluzie, e de preferat să apelezi la această interfaţă în locul celei clasice Symbian. Activarea se face din meniul Settings -> Personal -> Standby -> Standby theme. Aici mai sunt disponibile încă trei interfeţe, dar mai de nişă: Finger use, Basic şi Navigation Bar. Puteţi să le încercaţi pe toate şi să vedeţi care este cea mai apropiată de gusturile voastre. E bine că avem de unde alege.

Player rudimentar

Ne-am obişnuit ca la telefoanele Sony Ericsson să întâlnim un player MP3 avansat, cu o mulţime de setări pentru sunet şi facilităţi. Ei bine, de această dată, pentru că avem un player mulat pe sistemul Symbian, va trebui să ne mulţumim cu mai puţin - lipsesc presetările audio, egalizatorul şi tot ce ţine de ajustarea sunetului. De asemenea, headset-ul inclus în pachet este unul destul de modest, incomparabil mai slab decât căştile livrate împreună cu telefoanele Walkman. Mai adăugăm şi lipsa jack-ului de 3,5 mm şi tragem linie: Satio vine cu un player simplu şi cu dotări audio ce ne lasă un gust destul de amar. Compensează cât de cât suportul pentru playlist-uri şi posibilitatea de a conecta căşti de 3,5 mm prin intermediul adaptorului livrat la pachet. În cazul player-ului video, facilităţile sunt identice, doar că aici nu putem să ne plângem de lipsa egalizatorului.

Noroc că avem în faţă un smartphone, iar dacă ţinem cu tot dinadinsul să utilizăm un alt player, trebuie doar să-l căutăm pe Internet.

Internet "no comment"

Şi aşa, în căutarea unui player mai avansat ajungem la conexiunea Internet, unde lucrurile stau cât se poate de bine. Cunoaşteţi deja placa în această situaţie: HSDPA, Wi-Fi, nicio problemă de configurare sau în timpul navigării.

GPS bun

Receptorul GPS integrat se încadrează în parametri de funcţionare normali. Localizarea prin Google Maps durează la activare puţin peste două minute. Alături de aplicaţia de la Google, Satio mai vine cu câteva programe dedicate navigării prin GPS, dar pe acestea le vom menţiona la capitolul următor.

Aplicaţii livrate

Am sortat aplicaţiile găsite pe Satio pe categorii, astfel:

Multimedia: Player audio, player video, Radio, TrackID, Galerie foto, Sound Recorder.

Internet: Browser, PlayNow, Chat, Google Web Search, Picasa, Blogger, YouTube, World Mate.

GPS: Google Maps, Wisepilot, Location.

Office: File Manager, Clock, Calendar, Notes, Converter, Calculator, Adobe PDF, Quickoffice, RoadSync, Search.

Jocuri: Labyrinth (bazat pe accelerometru), Sudoku.

Merită detaliată aplicaţia "Search" cu ajutorul căreia găseşti rapid informaţiile din telefon, căutând după un cuvânt sau după mai multe cuvinte cheie. Căutarea se poate face în mesaje, în albumul multimedia, în calendar, notiţe sau în agenda telefonului.

Autonomie

Satio nu impresionează cu autonomia, însă e suficient de puternic cât să reziste până la trei zile destul de intense. Nu am ascultat prea multă muzică pentru că nu mi-au plăcut căştile, în schimb am stat pe Internet în fiecare zi timp de aproximativ 30 de minute. Folosit doar pentru convorbiri (cam 20 de minute zilnic) şi butonat ocazional, Satio se întinde cu autonomia la cinci zile fără probleme.

Accesorii - se putea şi mai bine

Pachetul este unul destul de sărăcăcios, dar recunosc că sunt influenţat de cutia plină cu de toate în care a venit Aino. Sony Ericsson Satio este însoţit de un headset stereo cu fir, cablu de date, stylus, card microSD de 8 GB, manuale şi CD. Încă nu pot să uit de căştile Stereo Bluetooth şi docking station-ul lui Aino.

Plusuri şi minusuri

[+] Ecran mare, rezoluţie bună
[+] Platformă Symbian S60, în premieră pentru Sony Ericsson
[+] Procesor Cortex A8, 256 MB RAM
[+] Cameră foto de 12.1 MP - poze foarte bune
[+] Înregistrări video de calitate, în aproape orice condiţii de iluminare
[+] Conectivitate "full": HSDPA, Wi-Fi, Bluetooth, EDGE
[+] Receptor GPS integrat

[-] Este prea gros, mai ales că nu are tastatură QWERTY
[-] Touchscreen rezistiv
[-] Păstrează încă învechita interfaţă FastPort (în loc de microUSB), nu are jack de 3,5 mm.

Concluzie: Satio este un telefon foarte bun, iar minusurile sale pot fi trecute uşor cu vederea. Poate că fetele îl vor găsi prea robust, iar anumiţi indivizi îl vor respinge pentru că nu are tastatură QWERTY fizică. Pe restul, doar preţul îi poate împiedica să-şi achiziţioneze un asemenea gadget de top. În mometul de faţă, Satio se vinde cu aproximativ 2000 de Lei, o sumă destul de grea pe vremuri de criză.