Riscul real de coliziune între un avion și resturi spațiale în Europa: o dată la un milion de ani

Căderea necontrolată a resturilor din spațiu reprezintă un pericol din ce în ce mai serios pentru industria aviatică. Euronews scrie că, deși probabilitatea ca un avion să fie lovit direct este extrem de redusă, simpla amenințare determină adesea autoritățile să închidă preventiv spațiul aerian.

Dacă întârzierile cauzate de condițiile meteo sunt frecvente în aviație, cele generate de resturile spațiale sunt încă neobișnuite. Totuși, experții avertizează că acest scenariu devine tot mai plauzibil odată cu lansarea accelerată a mii de sateliți pe orbită, scrie Euronews.

Un studiu publicat în Scientific Reports relevă o probabilitate anuală de 26% ca reintrarea necontrolată a unei rachete să traverseze spații aeriene aglomerate, precum Europa de Nord, nord-estul Statelor Unite sau marile hub-uri din Asia-Pacific. Acest lucru nu înseamnă că o coliziune este inevitabilă. Rezultatele arată doar faptul că autoritățile vor fi nevoite să suspende zborurile temporar din motive de siguranță, potrivit Mediafax.

Misiunea DRACO și monitorizarea traficului aerian

Potrivit EUROCONTROL, organizația care gestionează traficul aerian în 42 de țări europene, riscul real de coliziune între un avion și resturi spațiale este estimat la o dată la un milion de ani. Cu toate acestea, problema nu este impactul în sine, ci traseul previzionat al resturilor, care poate intersecta rute intens circulate. În astfel de situații, autoritățile preferă să închidă spațiul aerian ca măsură de precauție.

Un exemplu clar a avut loc în 2022, când fragmente dintr-o rachetă chinezească au forțat închiderea spațiului aerian al Spaniei și al Franței. Sute de zboruri au fost întârziate, generând costuri de milioane de euro, deși resturile au căzut în final în ocean.

Echipamentele spațiale sunt construite să reziste condițiilor extreme. Conform Agenției Spațiale Europene (ESA), multe componente nu se dezintegrează complet la reintrarea în atmosferă. Rezervoarele de combustibil din titan, de exemplu, rezistă temperaturilor ridicate. Din acest motiv, pot ajunge la altitudini joase, reprezentând un pericol real pentru aviație. Analiștii descriu aceste obiecte ca fiind „bucăți de metal scoase dintr-un cuptor”.

Te-ar putea interesa și: Gunoaiele spațiale ale companiei SpaceX pun în pericol avioanele civile, acuză companiile aeriene. Expert: 300 de grame de resturi pot provoca un dezastru

Pentru a înțelege mai bine acest fenomen, Agenția Spațială Europeană pregătește misiunea DRACO, programată pentru 2027. Este vorba despre un satelit de mărimea unei mașini de spălat, conceput să se autodistrugă controlat. În interiorul său, o capsulă rezistentă, echipată cu sute de senzori și camere, va înregistra în timp real temperaturile și stresul structural. Datele vor fi transmise înainte ca fragmentele finale să cadă în ocean. Astfel, se vor obține informații prețioase, imposibil de obținut prin simulări la sol.

Traficul aerian va crește în viitor în Europa

Scopul pe termen lung este proiectarea sateliților „demisabili”, construiți să se dezintegreze complet înainte de a atinge altitudinile de croazieră ale avioanelor comerciale. Inginerii testează componente care favorizează fragmentarea și materiale alternative titanului, precum aliajele de aluminiu. De asemenea, se urmărește ca reintrările controlate, direcționate spre zone izolate ale oceanului, să devină standardul pentru rachetele mari.

Traficul aerian european ar putea crește cu până la 2,4% anual până în 2050. În același timp, apar noi categorii de „utilizatori ai cerului”: turiști spațiali suborbitali, baloane de mare altitudine, drone VTOL pentru pasageri și, în viitor, vehicule hipersonice. Această complexitate necesită o coordonare strânsă între aviație și sectorul spațial. EUROCONTROL lucrează la un sistem permanent de monitorizare în timp real, oferind o imagine integrată de la sol până pe orbita joasă.

Deșeurile spațiale nu vor deveni imediat cauza principală a întârzierilor de zbor. Totuși, pe măsură ce orbita terestră se aglomerează, închiderea preventivă a spațiului aerian ar putea deveni mai frecventă.