Roverul Curiosity a spart accidental o rocă pe Marte și a dezvăluit o mare surpriză: „Nu ar trebui să fie acolo”

Roverul Curiosity al NASA a făcut o descoperire uimitoare pe Marte după ce a spart accidental o rocă, fapt care a scos la iveală cristale galbene de sulf elementar pur. Evenimentul a avut loc în mai 2024, când roverul de 899 de kilograme a zdrobit un zăcământ mineral fragil în timp ce traversa canalul Gediz Vallis, transmite publicația ScienceAlert.

Deși sărurile de sulfat sunt comune pe planeta roșie, aceasta este prima dată când sulful a fost găsit în formă pură. Descoperirea este semnificativă deoarece zona înconjurătoare pare să fie presărată cu pietre similare, ceea ce indică faptul că mineralul ar putea fi abundent în regiune. Oamenii de știință nu pot explica în prezent prezența cristalelor, deoarece nu există dovezi că în acea parte a planetei Marte au existat condițiile specifice necesare pentru formarea sulfului pur.

„Găsirea unui câmp de pietre din sulf pur este ca și cum ai găsi o oază în deșert”, a declarat Ashwin Vasavada, om de știință al proiectului Curiosity la Jet Propulsion Laboratory al NASA. „Nu ar trebui să fie acolo, așa că acum trebuie să explicăm acest lucru. Descoperirea lucrurilor ciudate și neașteptate face explorarea planetară atât de interesantă”, a adăugat el.

Sulful este un element esențial pentru viață, deși prezența sa sub această formă nu confirmă existența organismelor din trecut sau din prezent. În schimb, acesta adaugă un nou nivel de complexitate istoriei geologice a canalului Gediz Vallis, o cale navigabilă antică prin care a curs apă în urmă cu miliarde de ani.

Descoperirea evidențiază natura imprevizibilă a misiunilor planetare. Dacă roverul nu ar fi trecut peste această rocă specifică, sulful ar fi rămas ascuns.

În timp ce Curiosity continuă să exploreze canalul, roverul Perseverance al NASA atinge, de asemenea, repere importante în alte regiuni. Perseverance a stabilit recent un record pentru cea mai lungă deplasare într-o singură zi efectuată de un robot marțian, după ce a parcurs 411 metri pe 19 iunie 2025.

Ambele misiuni furnizează date care ar putea, în cele din urmă, să schimbe înțelegerea noastră asupra evoluției marțiene.