Mai multe state europene discută despre posibila aplicarea a unor restricții mai dure în ceea ce privește accesul copiilor la rețelele de socializare, însă organizațiile de tineret avertizează că interdicțiile totale nu rezolvă problema siguranței online.
Guvernele europene analizează în prezent limitarea accesului la platforme de socializare precum Instagram, TikTok sau la jocul Fortnite pentru utilizatorii sub 16 ani. Susținătorii acestor măsuri spun că astfel de măsuri ar fi necesare pentru protejarea copiilor de conținut nociv și împotriva dependenței digitale. Tinerii implicați în dezbatere spun însă că deciziile sunt luate fără consultarea celor direct afectați.
În Franța, membrii mișcării de tineret Ctrl+Alt+Reclaim au încercat să influențeze proiectul de lege privind restricțiile online pentru copiii sub 15 ani. Grupul a trimis amendamente senatorilor și a cerut reglementarea platformelor în locul blocării accesului pentru minori. Activistul Thomas Yaqoubi Reboul a declarat că mulți adolescenți nu realizau inițial amploarea acestor restricții. Reacțiile acestora s-au schimbat după ce au aflat că ar putea pierde accesul la platforme și jocuri folosite zilnic pentru socializare și comunicare. Potrivit activiștilor, rețelele de socializare au rămas unele dintre puținele spații publice accesibile în mod gratuit pentru tineri.
Lauren Bond, reprezentantă a OBESSU (Organising Bureau of European School Student Unions), spune că elevii consideră că întreaga responsabilitate pentru siguranța online este transferată asupra lor. Bond susține că interdicțiile generale ignoră realitatea generației actuale și nu rezolvă problemele ce țin strict de platformele online. „Rețelele de socializare nu devin automat mai sigure când cineva împlinește 18 sau 19 ani”, a afirmat reprezentanta OBESSU. În schimb, organizațiile de elevi cer investiții mai mari în educația digitală și cursuri despre siguranța online în școli. Bond spune că astfel de programe au ajutat-o încă din copilărie să înțeleagă riscurile din mediul digital și modul în care trebuie gestionat accesul online.
În Țările de Jos (Olanda), reprezentantul tinerilor din Consiliul Consultativ al Tinerilor al Președintei Comisiei Europene (PYAB) spune că rețelele de socializare au un impact major asupra vieții cotidiene. Niels Zagema a declarat că majoritatea tinerilor consultați nu susțin interdicțiile totale, chiar dacă recunosc riscurile dependenței digitale și ale consumului excesiv de conținut online. Acesta propune un model gradual. Astfel, copiii ar fi introduși treptat în utilizarea tehnologiei și a platformelor sociale, în funcție de vârstă.
Aisling Maloney, activistă irlandeză, a afirmat că rețelele de socializare au reprezentat pentru mulți adolescenți din zone rurale o modalitate importantă de socializare și acces la informație. Aceasta susține că platformele în cauză trebuie să devină mai sigure prin reguli mai dure împotriva design-ului care creează dependență și a exploatării datelor personale, nu prin excluderea completă a tinerilor din mediul online.
Mai multe organizații de tineret afirmă că Uniunea Europeană are deja instrumentele necesare pentru controlul platformelor de socializare, dar aplicarea regulilor rămâne insuficientă. Printre actele invocate se numără Digital Services Act și Digital Markets Act, care impun obligații mai stricte marilor companii de tehnologie.
Sursa: Mediafax