În ciuda multiplelor incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian românesc, armata nu a reușit să doboare niciuna, în mare parte din cauza lipsei armamentului adecvat. Deși România deține avioane F-16 și beneficiază de sprijinul aliaților, cu aeronave Eurofighter Typhoon, interceptarea unor drone mici, lente și care zboară la altitudini joase cu avioane supersonice este extrem de dificilă și ineficientă financiar. Mai mult, folosirea rachetelor de milioane de dolari împotriva unor ținte ieftine este contraproductivă, mai ales în contextul unei penurii globale, transmite G4Media.
Pentru a remedia situația, România a introdus recent sistemul american anti-dronă Merops, bazat pe inteligență artificială, deși acesta a ratat o țintă la primele teste. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat totuși că acest sistem „reduce numărul de scenarii pe care nu le putem gestiona”. O altă soluție eficientă, tunurile antiaeriene Gepard, este limitată de numărul mic de unități (36) și de criza de muniție, problemă care va fi parțial rezolvată abia în 2027, prin achiziția a peste 87.000 de lovituri prin intermediul NATO.
Sistemele Patriot sunt, de asemenea, greu de utilizat din cauza stocurilor epuizate de războiul din Orientul Mijlociu și a producției lente de rachete. Generalul-maior (r) Dan Grecu a subliniat că „aprovizionarea noastră și a altora va fi întârziată”, în condițiile în care capacitatea actuală a SUA este de doar 650-700 de interceptori pe an.
Bucureștiul mizează acum pe noi achiziții prin programul SAFE și contracte bilaterale, precum sisteme MANPADS Mistral, de producție europeană, în valoare de 625,6 mil. de euro, și rachete Chiron, produse în Coreea de Sud. Totodată, au fost comandate 18 sisteme antiaeriene Spyder din Israel, în valoare de 2 miliarde de euro, dar și sisteme de neutralizare electronică ReDrone, tot din Israel, care costă 60 mil. de dolari.
Deși Ucraina demonstrează că cele mai eficiente tactici implică inovații ieftine, precum drone interceptoare, bruiaj strategic sau avioane utilitare ușoare, România întârzie să adopte aceste soluții. Totodată, planul de a investi 200 de milioane de euro în producția comună de drone cu Ucraina riscă să rateze termenele de finanțare.