Efectul Galați: Aliații NATO iau în considerare accelerarea achizițiilor de drone pe fondul amenințărilor aeriene tot mai mari. General: Marea Neagră, spațiu „greu” pentru România

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Aliații NATO au discutat miercuri o propunere privind un program accelerat de achiziționare a dronelor, la doar câteva zile după ce prăbușirea unei drone rusești a provocat mai mulți răniți în România, transmite ublicația Politico.

În cadrul unei reuniuni cu ușile închise a celor 32 de ambasadori ai NATO, statele membre au dezbătut dacă alianța ar trebui să achiziționeze urgent mai multe drone ca parte a misiunilor de patrulare aeriană deasupra statelor din prima linie, potrivit declarațiilor oferite de trei diplomați sub protecția anonimatului.

„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euroatlantică, în special în regiunea Mării Negre”, a scris președintele român Nicușor Dan după reuniune. „Prin urmare, este important ca NATO să își consolideze prezența și capacitățile în România”, a adăugat el.

„În cadrul discuției, s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone, astfel încât măsurile de sprijin pentru aliații afectați să poată fi aprobate la summitul alianței de la Ankara din luna următoare”, a mai spus Dan.

Întâlnirea planificată anterior a avut loc după ce o dronă rusească s-a prăbușit într-un bloc de apartamente din România la sfârșitul lunii trecute. Incidentul a rănit două persoane și a determinat Bucureștiul să solicite imediat accelerarea livrărilor de echipamente de apărare aeriană din partea NATO. De asemenea, în ultimele săptămâni, alianța a mobilizat avioane de vânătoare pentru a doborî drone suspecte deasupra Letoniei și Estoniei.

„Ca urmare directă a războiului în curs al Rusiei împotriva Ucrainei, am asistat la mai multe incidente cu drone de-a lungul flancului estic”, a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart.

Nu este încă clar când vor achiziționa aliații NATO dronele.

Întâlnirea de miercuri a dat un caracter de urgență sporit prezentării unor „inițiative concrete” privind dronele pentru summitul liderilor alianței din 7-8 iulie, a declarat primul diplomat NATO.

NATO deține foarte puține resurse militare proprii, deoarece acestea sunt furnizate în mare parte de guvernele naționale. Totuși, NATO poate ajuta statele membre să achiziționeze echipamentele necesare pe câmpul de luptă, care pot fi plasate ulterior sub controlul comandanților militari ai alianței.

Aliații au semnalat, de asemenea, amenințări la adresa infrastructurii critice din Marea Neagră, inclusiv proiectul românesc de explorare a gazelor offshore Neptun Deep, în valoare de 4 miliarde de euro, care urmează să fie pus în funcțiune anul viitor, au spus diplomații. Statele membre au discutat dacă comandamentul militar al NATO ar trebui să intensifice monitorizarea amenințărilor reprezentate de dronele aeriene și navale la adresa acestor instalații.

Oficialii militari naționali, care s-au întâlnit săptămâna trecută la comandamentul militar al alianței din orașul belgian Mons, și-au exprimat deschiderea față de transferul mai multor resurse de apărare aeriană pentru a monitoriza și elimina dronele care survolează România, potrivit primului diplomat NATO și unei surse informate în acest sens.

Marea Baltică, prioritizată până acum de NATO

Există un dezechilibru strategic în cadrul NATO, care acordă o atenție mult mai mare regiunii Baltice (flancul nord-estic) decât celei a Mării Negre, a declarat, la podcastul „Frontier Defense”, generalul-maior (r) Dan Grecu.

„Se acordă mai mare atenție flancului nord-estic decât flancului sud-estic al Alianței. În condițiile actuale, prin aderarea Finlandei și a Suediei la NATO, Marea Baltică — dacă adăugăm Polonia, Danemarca, Olanda și Norvegia — este aproape o mare NATO. (…) Dacă facem o comparație între concentrarea de forțe navale și terestre de acolo și ceea ce vedem în România și Bulgaria, diferența este mare”, a spus generalul.

El a mai spus că Marea Neagră este un spațiu „greu” pentru România, deoarece investițiile în forțele navale au fost întârziate, iar Convenția de la Montreux nu permite navelor militare ale statelor NATO care nu au ieșire la această mare să staționeze mult timp aici.