ANALIZĂ: Proiectul de lege „zombi” „Chat Control 1.0” a fost strecurat pe furiș prin Parlamentul European, permițând companiilor să scaneze datele utilizatorilor fără mandate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O tactică juridică folosită pentru a forța o nouă votare, care necesită majoritate, în ajunul vacanței parlamentare. 

Legea „Chat Control 1.0”, care permite scanarea în masă a comunicațiilor digitale fără mandat, a fost respinsă de mai multe ori de Parlamentul European. Membri ai Parlamentului au considerat că măsurile țintite ar fi mai eficiente în combaterea abuzului asupra copiilor. Criticii au acuzat chiar că proiectul ar pune bazele unui stat polițienesc, de supraveghere în masă, sub masca luptei pentru protecția copiilor. Se apelează astfel la emoțiile publicului pentru a-l feri de o analiză critică, rațională, și pentru a preveni o reală dezbatere democratică a implicațiilor sale.

Și totuși, la fel ca un zombi din filme, această lege continuă să fie reînviată prin diverse manevre juridice abile. Una dintre aceste manevre a funcționat, întrucât „Chat Control 1.0” a fost adoptată (sau, mai degrabă, nu a fost respinsă) în cadrul unui nou vot forțat, care necesita o majoritate absolută (50% + 1) pentru respingerea efectivă. Acest lucru prelungește valabilitatea legii până în 2028 și creează un context diferit pentru discuția din septembrie privind „Chat Control 2.0”.

Această ultimă evoluție din Parlamentul European a stârnit un val de proteste publice, atât din cauza naturii legii în sine, cât și a modului în care s-a produs. Criticii și oponenții normei susțin că această mișcare este fără precedent.

Un vot haotic la Strasbourg și o procedură rar folosită au împins înainte legea care părea deja moartă, cu o excepție privind criptarea care nu a satisfăcut niciuna dintre părți.

Parlamentul European a votat în favoarea promovării unui proiect de lege care permite companiilor din domeniul tehnologiei să scaneze legal toate comunicațiile digitale pentru a găsi conținut cu abuz sexual asupra copiilor (CSAM). La Strasbourg, parlamentarii au transmis propunerea statelor membre ale UE spre aprobare, relatează Politico.

Proiectul a fost reactivat după ce o inițiativă a Partidului Popular European (de centru-dreapta) a determinat capitalele UE să reia negocierile.

Măsura reprezintă o soluție temporară, care conferă platformelor dreptul legal de a scana voluntar comunicațiile digitale în căutarea conținutului cu abuz sexual asupra copiilor (CSAM). Acest vid legislativ a apărut odată cu expirarea unei scutiri anterioare, iar o lege permanentă separată, mult mai controversată, cunoscută pe scară largă drept „Chat Control”, se află încă blocată în negocieri.

Oponenții nu au reușit să strângă cele 361 de voturi necesare pentru a respinge definitiv proiectul. Doar 314 au votat împotrivă, 276 au votat pentru, iar 17 s-au abținut, astfel încât proiectul de lege a supraviețuit și merge mai departe.

Legiuitorii au atașat, de asemenea, un amendament care scutește serviciile cu criptare integrală, precum WhatsApp și Signal, de la regulile de scanare. Această excepție răspunde unei temeri fundamentale, și anume că scanarea obligatorie ar putea deveni o poartă de acces ascunsă către mesageria criptată.

Aceasta înseamnă că, deocamdată, „Chat Control 1.0” nu impune obligația de a sparge criptarea, lucru sugerat în mod repetat de legiuitori din întreaga lume.

Este un moment la fel de potrivit ca oricare altul pentru a reaminti oamenilor că mesajele de pe Instagram nu mai sunt criptate integral începând din luna mai și că, deși mesajele de pe WhatsApp sunt criptate, serviciul divulgă metadate despre acestea — expeditor, destinatar, oră, dimensiune etc. Signal este una dintre resursele recomandate ca aplicație de comunicare axată pe confidențialitate.

Ambele părți au rămas nemulțumite

Compromisul nu a mulțumit pe nimeni. Lena Düpont, din partea PPE, dorea o readucere „clară” a proiectului, fără amendamente, și a declarat că grupul nu era satisfăcut.

Deputata liberală Irena Joveva, care s-a opus regimului de scanare și a susținut un amendament, a declarat că era „profund dezamăgită” de faptul că votul a fost forțat. Grupul de lobby din domeniul tehnologiei, DOT Europe, s-a plâns că amendamentele, oricât de bine intenționate ar fi, nu fac decât să întârzie o soluție de care firmele au nevoie.

Grupurile pentru drepturile copiilor au prezentat miza altfel. Nathalie Meurens, de la ECLAG, a afirmat că votul viza eliminarea unui vid juridic care „continuă să pună copiii în pericol”, un argument invocat de multă vreme de cei care avertizează că alternativa ar lăsa abuzurile nedetectate.

O procedură pe care aproape nimeni nu a înțeles-o

Calea de reînviere a proiectului a fost la fel de contestată ca și legea în sine. Consiliul a reactivat-o folosind o procedură oficială din punct de vedere tehnic, dar aproape niciodată folosită, care face o lege mai ușor de adoptat decât de blocat.

Ședința plenară a fost zgomotoasă și confuză, deputații nefiind siguri asupra obiectului votului. Se pare că unul dintre ei s-a adresat unui vicepreședinte spunând fără ocolișuri: „Nu știm asupra a ce votăm.”

Liderii conservatori au exercitat o presiune puternică — șeful PPE, Manfred Weber, și patru comisari europeni au făcut presiuni asupra deputaților încă înainte de vot. Rezultatul s-a bazat în mare măsură pe voturile PPE, în timp ce grupurile liberale și social-democrate s-au divizat.

Lupta este departe de a se fi încheiat

Miza privind confidențialitatea este motivul pentru care acest dosar nu se stinge niciodată în liniște. Scanarea pe partea clientului a alarmat experții în securitate încă de când Apple a renunțat la planul de a scana fiecare fotografie de pe iPhone, iar apărătorii criptării tratează orice slăbire a acesteia ca pe o linie roșie.

Președinta Signal, Meredith Whittaker, o critică înverșunată a „ușilor din spate”, a declarat că aplicația ar părăsi UE mai degrabă decât să-și încalce criptarea. Excepția adăugată joi vizează direct această obiecție.

Deocamdată, proiectul de lege temporar se îndreaptă către statele membre, în timp ce reglementarea permanentă își urmează cursul. Votul nu a clarificat prea multe, cu excepția faptului că cea mai aprigă luptă din Europa între confidențialitate și protecție este încă în plină desfășurare.

Scanarea nu este obligatorie, dar marile companii din domeniul tehnologiei vor dispune de un mecanism legal pentru a examina datele utilizatorilor. Companiile din UE s-au abținut în mod tradițional de la a face acest lucru, prezentând confidențialitatea și suveranitatea datelor ca argumente de vânzare, dar ușa legală este acum deschisă oficial.

Platformele evidente pe care se poate desfășura monitorizarea vor fi serviciile de e-mail și de chat. Printre exemplele imediate se numără Gmail, iCloud, Hotmail, Discord, Instagram, Slack, Teams, Snapchat, Xbox și Google Chat.

Deși domeniul de aplicare al legii vizează „serviciile de comunicații interpersonale”, mecanismul juridic s-ar putea extinde, ipotetic, la unele zone gri, cum ar fi Google Drive, unde trimiterea unui link către un fișier din cloud ar putea intra sub incidența legii.

Merită menționat că „comunicarea directă” nu se limitează la conversațiile individuale, ci include și conversațiile de grup, cu excepția comunicărilor publice sau nedirecționate. În plus, autoritățile de aplicare a legii din UE rămân supuse aceleiași cerințe de mandat ca și înainte — „Chat Control 1.0” nu acordă autorităților un permis necondiționat de a scana în masă datele utilizatorilor sau de a solicita companiilor să facă acest lucru fără un mandat specific.

Oponenții „Chat Control” au publicat resurse pe site-ul Fight Chat Control, inclusiv o prezentare detaliată a pozițiilor de vot ale statelor membre și ale reprezentanților individuali, precum și informații de contact.