O descoperire arheologică rară făcută în sudul Poloniei aduce noi indicii despre ritualurile funerare și simbolurile unei comunități preistorice care a trăit în urmă cu mai bine de cinci milenii. Cercetătorii au identificat, în interiorul unui tumul funerar, un colier neobișnuit alcătuit din 42 de dinți de animale, un artefact care ridică numeroase întrebări despre statutul persoanei îngropate, practicile spirituale ale comunității și relația acesteia cu animalele sălbatice sau domestice.
Descoperirea a fost realizată în vara acestui an, în apropierea satului Żórawina, din regiunea Silezia Inferioară. Potrivit TVP World, echipa de cercetători de la Universitatea de Medicină din Wrocław se afla aproape de finalul lucrărilor arheologice în zonă, când a observat conturul unui mormânt. Practic, una dintre cele mai importante descoperiri ale sitului a apărut chiar în ultimul moment al campaniei de săpături.
În interiorul mormântului, arheologii au găsit dinții așezați într-o formă care sugera clar existența unui colier. Fiecare dintre cele 42 de piese avea o gaură perforată prin rădăcină, semn că dinții au fost modificați intenționat și folosiți drept elemente decorative. Deși șnurul sau cordonul pe care erau prinși nu s-a mai păstrat, specialiștii consideră că artefactul a fost realizat manual și purtat, cel mai probabil, ca obiect cu valoare simbolică.
Originea exactă a dinților rămâne, deocamdată, neclară. Primele observații indică faptul că aceștia ar putea proveni de la lupi, câini și urși, animale care aveau, probabil, o importanță aparte pentru comunitățile preistorice. Și mai interesant este faptul că doi dintre dinții identificați seamănă cu dinți canini umani, ipoteză care urmează să fie verificată prin analize detaliate.
Prezența unor asemenea elemente într-un mormânt vechi de peste 5.000 de ani sugerează că obiectul ar fi putut avea o semnificație ritualică, socială sau spirituală. Colierul ar fi putut indica statutul celui îngropat, apartenența la un anumit grup sau chiar o formă de protecție simbolică în viața de apoi. Deocamdată însă, cercetătorii evită concluziile definitive, subliniind că sunt necesare investigații suplimentare.
Alături de colier, în tumul au fost descoperite și alte obiecte importante: scheletul aproape complet al unui bărbat, fragmente din două cranii, mărgele realizate din os și chihlimbar, o lamă din silex și un topor din piatră. Aceste elemente oferă o imagine mai amplă asupra contextului funerar și asupra nivelului de complexitate al comunității care a ridicat mormântul.
Forma toporului de piatră i-a ajutat pe specialiști să estimeze că mormântul datează din jurul anului 2900 î.Hr. Această datare îl transformă în cea mai veche descoperire identificată până acum în situl de la Żórawina. Prin comparație, mormintele descoperite anterior în aceeași zonă erau mult mai recente, fiind atribuite perioadei cuprinse între anii 350 și 430 d.Hr.
Cercetătorii cred că tumulul aparținea unui membru al culturii Corded Ware (cultura ceramicii cordate), o societate preistorică răspândită în Europa între aproximativ 2900 și 2300 î.Hr. Această cultură este cunoscută pentru mormintele sale individuale, vasele decorate cu impresiuni de șnur și obiectele funerare care sugerează diferențe de statut între membrii comunității.
Analizele continuă, iar arheologii speră să stabilească exact de la ce specii provin dinții, dacă există într-adevăr elemente umane în colier și cine era bărbatul îngropat în tumul. Până atunci, artefactul rămâne una dintre cele mai intrigante descoperiri recente din Polonia și o fereastră rară către credințele unei lumi dispărute.
Sursa: Mediafax