Atac cibernetic de amploare în Republica Moldova. Datele personale a 750.000 de cetățeni, extrase din sistemele guvernamentale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un atac cibernetic asupra infrastructurii digitale guvernamentale din Republica Moldova ar fi dus la compromiterea datelor personale a aproximativ 750.000 de cetățeni. Incidentul, produs în perioada 19-23 octombrie 2026, ridică probleme privind securitatea sistemelor informatice ale statului și expune populația la riscuri de fraudă și furt de identitate.

Potrivit G4Media, specialiștii în securitate cibernetică avertizează că informațiile obținute de atacatori ar putea fi utilizate pentru înșelătorii telefonice, mesaje frauduloase și tentative de manipulare. Datele compromise pot rămâne în circulație ani întregi, chiar și după remedierea vulnerabilităților informatice.

Datele furate în atacul cibernetic pot fi folosite pentru fraude bancare

Analistul Ion Tăbârță consideră că incidentul demonstrează existența unor probleme importante în infrastructura de securitate digitală a Republicii Moldova. Acesta avertizează că infractorii pot utiliza informații personale autentice pentru a câștiga încrederea victimelor.

Printre datele care ar putea fi exploatate se numără numele, numărul de identificare personală (IDNP), informațiile despre familie sau pensie. Atacatorii ar putea contacta persoanele vizate prin SMS, telefon sau rețele sociale, pretinzând că reprezintă instituții bancare, poliția ori alte autorități publice. Expertul precizează însă că furtul datelor personale nu înseamnă automat accesul la conturile bancare.

Doar 15 specialiști ar fi apărat sistemele informatice ale Republicii Moldova

Experta în securitate cibernetică Natalia Spînu atrage atenția asupra resurselor umane insuficiente și a necesității unor proceduri mai eficiente de protecție.

Potrivit informațiilor comunicate public și invocate de specialistă, aproximativ 15 experți ar fi fost implicați în apărarea sistemelor informatice ale țării în timpul incidentului. Natalia Spînu consideră că un asemenea număr este insuficient pentru protejarea infrastructurii digitale naționale, în condițiile în care atacurile informatice devin tot mai complexe.

Aceasta recomandă investiții în 3 direcții principale: personal calificat, proceduri de securitate și tehnologii de protecție. Specialiștii trebuie recrutați și remunerați corespunzător, iar fiecare serviciu digital guvernamental ar trebui să aibă responsabilități bine definite pentru administrare, monitorizare și intervenție în situații de urgență.

Sistemele guvernamentale trebuie să limiteze accesul la informațiile personale

O altă problemă semnalată de Natalia Spînu privește modul în care platformele informatice verifică solicitările de acces la date. Sistemele ar trebui să permită consultarea informațiilor numai persoanelor autorizate și să detecteze automat tentativele de extragere a unor volume neobișnuit de mari de date.

Experta subliniază și necesitatea informării individuale a cetățenilor afectați. Aceștia ar trebui să afle ce informații le-au fost compromise și ce măsuri pot lua pentru a reduce riscurile.

Ce riscuri există pentru cei 750.000 de cetățeni afectați

Spre deosebire de parole, informațiile precum numele, data nașterii sau locul nașterii nu pot fi modificate cu ușurință. Din acest motiv, datele obținute ilegal pot fi revândute și reutilizate în tentative de fraudă desfășurate pe perioade îndelungate.

Cetățenii trebuie să fie atenți la apelurile și mesajele care solicită informații bancare, parole sau coduri de autentificare, inclusiv atunci când expeditorii cunosc deja date personale reale.

Incidentul din Republica Moldova evidențiază importanța protejării infrastructurii digitale a statului, dar și necesitatea unor mecanisme prin care populația să fie avertizată rapid atunci când informațiile personale sunt compromise.