Comisia Europeană (CE) a prezentat miercuri Pachetul european privind suveranitatea tehnologică (European Technological Sovereignty Package), un set de măsuri care vizează consolidarea capacității Europei în domenii precum semiconductorii, inteligența artificială, cloud computing-ul și soluțiile open source, potrivit unui comunicat oficial. Printre noutățile despre care a vorbit un oficial se numără conceptul „EU Valued”, care ar putea influența modul în care sunt realizate achizițiile publice de tehnologie în Uniunea Europeană.
Conceptul „EU Valued” se referă la furnizori de produse și servicii care nu sunt neapărat originari din UE, dar care contribuie economic la nivel european prin investiții în cercetare și dezvoltare, crearea de locuri de muncă și generarea de valoare adăugată. Ideea marchează o schimbare de abordare, în care accentul nu mai cade exclusiv pe originea companiei, ci pe impactul acesteia în economia europeană.
Inițiativa apare în contextul viitoarei Legi privind cipurile 2.0 (Chips Act 2.0), care urmărește accelerarea proceselor de autorizare, extinderea cooperării cu parteneri internaționali și introducerea unei etichete de excelență pentru regiunile europene producătoare de semiconductori.
În discuțiile privind cipurile, un oficial european a explicat că noul concept ar putea influența evaluarea ofertelor în achizițiile publice. El a indicat că produsele realizate în UE ar putea primi punctaj suplimentar, însă a subliniat că, în practică, lanțurile de producție din tehnologie sunt globale. De exemplu, GPU-urile nu pot fi fabricate integral în Uniunea Europeană.
„Nu contează cine este furnizorul, dar vrem să acordăm puncte companiilor care investesc în cercetare și dezvoltare în UE, creează locuri de muncă în UE și aduc valoare adăugată în UE”, a explicat, pe înțelesul tuturor, reprezentantul UE, ce înseamnă EU Valued, la o întâlnire la care Go4it a participat.
El a adăugat că există o preferință pentru entități din UE, dar că sistemul nu va exclude actorii internaționali și că se dorește implicarea mai mare a startupurilor în procedurile de achiziții publice.
În paralel, pachetul legislativ include măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii digitale. Legea privind cloudul și inteligența artificială (Cloud and AI Development Act – CADA) vizează triplarea capacității centrelor de date din Europa în următorii cinci până la șapte ani și instituirea unui cadru comun pentru evaluarea suveranității în aceste domenii. Piața ar urma să rămână în mare parte deschisă partenerilor care împărtășesc valori similare, în timp ce centrele de inovare în IA vor fi susținute ca huburi locale.
Un alt element discutat este cooperarea între statele membre. Acestea vor fi încurajate să își partajeze capacitatea de procesare, inclusiv contra cost, pentru a optimiza utilizarea resurselor existente. „Vrem ca statele membre să împartă între ele capacitatea de procesare, în schimbul unei taxe”, a precizat oficialul european.
Te-ar putea interesa și: Statele UE, încurajate să partajeze capacitatea de procesare din centrele de date în schimbul unei taxe. Câte centre are România?
El a atras atenția că, deși UE rămâne puternică din punct de vedere industrial, a pierdut teren în dezvoltarea de produse tehnologice, în special în domenii precum cipurile, cloudul și inteligența artificială. Ca exemplu, el a menționat că Europa are în prezent un singur model mainstream de inteligență artificială de tip „frontier” – Le Chat/Vibe, dezvoltat de compania franceză Mistral AI. Conceptul de „frontier AI” se referă la cele mai avansate modele de inteligență artificială, care împing limitele tehnologice actuale.
Totodată, UE are o pondere de 10,5% din piața globală a semiconductorilor și probabil nu va atinge ținta de 20% stabilită pentru 2030 prin Chips Act 1.0, introdus în 2023. Mai mult, Raportul Draghi, din 2024, arată că UE depinde de țări străine pentru peste 80% din produsele digitale, serviciile, infrastructura și proprietatea intelectuală.
Strategia privind open source din noul Pachet european privind suveranitatea tehnologică va extinde alternativele în domenii prioritare, inclusiv cloud, IA, securitatea cibernetică și semiconductorii.
„Strategia va promova un ecosistem open source mai puternic prin investiții în competențe, sprijinirea start-up-urilor din domeniul open source și îmbunătățirea întreținerii și securității pe termen lung a infrastructurii digitale open source a Europei. Strategia va sprijini, de asemenea, o utilizare mai extinsă a tehnologiilor open source în administrațiile publice, prin orientări privind achizițiile publice și bune practici concrete”, arată Comisia Europeană.
Mai mult, foaia de parcurs strategică pentru digitalizare și IA în sectorul energetic abordează cererea în creștere de energie electrică generată de infrastructura digitală. „Această foaie de parcurs va asigura integrarea centrelor de date în sistemul nostru energetic într-un mod durabil și transparent. Comisia va facilita cooperarea dintre sectoarele energetic și digital pentru a asigura integrarea eficientă a acestora în rețea, precum și aprovizionarea cu energia curată necesară, protejând în același timp resursele de apă și energie”, potrivit comunicatului.
Totodată, se dorește crearea de modele de IA suverane și sigure pentru sectorul energetic, antrenate pe date europene și dezvoltate de companii europene.