Statele Unite continuă să conducă cursa globală pentru supremația în materie de putere de calcul, deținând 171 de supercomputere, conform listei TOP500 din noiembrie 2025. Această cifră este de aproape patru ori mai mare decât cea a Japoniei, care ocupă locul al doilea, cu 43 de supercomputere, transmite Visual Capitalist. China și Germania rămân la egalitate pe locurile trei și patru, fiecare operând 40 de sisteme.
Peisajul global rămâne puternic concentrat în vârf. Infrastructura combinată a celor trei națiuni fruntașe o depășește pe cea a celorlalte 43 de țări reprezentate în listă. În timp ce multe națiuni operează cinci sau mai puține sisteme, statele mai mici își depășesc din ce în ce mai mult condiția.
Singapore ajunge acum la nivelul capacității de supercalcul a unor națiuni mai mari, precum Rusia și India, fapt ce reflectă o strategie de a deveni un centru regional pentru inteligența artificială.
Principalul motor al acestei extinderi este cererea crescândă de instruire în domeniul AI și de simulări complexe. Aceste mașini procesează seturi de date masive la viteze care depășesc cu mult capacitatea umană, ceea ce le face esențiale pentru apărarea modernă, prognozarea vremii și știința materialelor. Experții consideră că aceste mașini dețin cheia pentru unele dintre cele mai mari provocări ale societății.
:format(webp):quality(100)/https://www.go4it.ro/wp-content/uploads/2026/03/MostSupercomputers.webp)
Colaborarea internațională se conturează, de asemenea, ca un model viabil pentru gestionarea resurselor. Supercomputerul LUMI din Finlanda, clasat pe locul nouă în topul celor mai puternice supercomputere din lume, funcționează în cadrul unui consorțiu format din zece țări. Acest parteneriat permite țărilor nordice și baltice să partajeze resurse de înaltă performanță pentru a stimula cercetarea științifică.
În mod similar, Uniunea Europeană finanțează inițiative precum centrul RAISE pentru a reduce decalajul dintre dezvoltarea AI și hardware-ul de supercalcul.
Datele subliniază faptul că numărul de supercomputere al unei țări servește ca indicator principal al traiectoriei sale economice și tehnologice.
Potrivit celei mai recente liste TOP500 (ediția a 66-a, publicată în noiembrie 2025), România nu are niciun sistem inclus în clasamentul celor mai puternice 500 de supercomputere din lume.
România va avea o fabrică AI, care va include un supercomputer de ultimă generație, după cum a transmis TechRider. Aceasta va face parte din rețeaua europeană EuroHPC – AI Factories, dedicată dezvoltării de centre de supercomputing și inteligență artificială la nivel continental. Acestea sunt ecosisteme dinamice, construite în jurul unor supercalculatoare optimizate pentru AI, care oferă resurse de calcul de înaltă performanță (HPC) și servicii de sprijin personalizate pentru a accelera dezvoltarea, antrenarea și implementarea de modele de IA generative de ultimă generație, inclusiv Modele de AI de Uz General (GPAI), precum modelele lingvistice mari (Large Language Models – LLM).
Totodată, există planuri pentru aducerea unui computer cuantic în România. Acesta ar putea ajunge în țară chiar în 2026, ca parte a proiectului FreeYa Mind Campus, lansat la Iași în parteneriat cu IBM. În centru, care oferă deja acces prin intermediul cloudului pentru peste 90 de studenți la servicii de quantum computing oferite de compania americană, vor fi făcute investiții de peste 400 de milioane de euro doar în infrastructură.
Un computer cuantic este o mașină care folosește principiile mecanicii cuantice pentru a procesa informațiile. Spre deosebire de computerele clasice, care utilizează biți binari, computerele cuantice folosesc qubits, care pot exista în stări multiple simultan, permițând rezolvarea unor probleme complexe mult mai rapid.