Intel lasă următoarea generaţie de procesoare Core i7 fără tehnologia HyperThreading

Simbol al înaltei performanţe încă de pe vremea procesoarelor Pentium 4, tehnologia HyperThreading a fost ani de-a rândul principala trăsătură care diferenţia oferta inferioară de procesoare Intel Core i3 şi i5 de gama high-end, reprezentată de modele Core i7 promovate ca soluţii pentru sisteme desktop şi laptop cu un nivel ridicat de performanţă.

Situaţia se schimbă însă odată cu debutul gamei de procesoare Core i9, mai întâi pentru platforma HEDT (high-end desktop) cu socket LGA-2066, iar în curând şi pentru platforma mainstream LGA-1151. În noua orânduire, oferta high-end de procesoare Intel se va împărţi între seria Core i9 şi o gamă Core i7 cu performanţe uşor ciuntite, având caracteristici similare ofertei Core i5 din generaţia actuală, dar preţuri la nivel de i7.

Potrivit zvonurilor de până acum, preluarea brandului Core i9 de la platforma HEDT la cea mainstream vine la pachet cu o ajustare în sus a grilei de preţuri, vârful de gamă Core i9-9900K urmând să coste nu mai puţin de 450 dolari. Pentru suma plătită, fanii Intel se aleg cu un procesor octa-core cu HyperThreading şi 16 MB memorie cache L3, atingând o frecvenţă de 5 GHz în modul boost (până la 4.7 GHz pe toate nucleele).

Cu preţuri estimate în jurul sumei de 350 dolari, noua ofertă Core i7 va fi reprezentată de modelul octa-core i7-9700K. Fără HyperThreading şi înzestrat cu 12 MB memorie cache L3, acesta va atinge o frecvenţă de 4.9 GHz în modul boost (până la 4.6 GHz pe toate nucleele).

Mai jos, ofertele Core i5 şi Core i3 vor fi diferenţiate în principal prin numărul unităţilor de execuţie disponibile, acestea fiind procesoare hexa-core şi quad-core, fără HyperThreading.

Ce-i drept, chiar şi fără HyperThreading, viitoarele modele de procesoare Core i7 octa-core vor fi mai puternice decât actuala generaţie i7 hexa-core. Apariţia unei noi game i9 de procesoare high-end, deasupra celei i7 deja existentă, denotă însă o epuizare a spaţiului de manevră pentru creşterea performanţelor. După ce mai întâi a împins frecvenţele de funcţionare până la limita permisă de tehnologiile actuale, Intel este acum în situaţia de a diferenţia oferta de procesoare oprind din unităţile funcţionale chiar şi la gama high-end. În caz contrar, diferenţa de performanţă rezultată din creşterea cu 100-200MHz a frecvenţei de funcţionare la modelul i9-9900K ar fi prea mică pentru a justifica preţul cu 100 de dolari mai mare.