NVIDIA GeForce RTX 2060 review: modele MSI, ASUS şi Gigabyte testate

01.05.2019
NVIDIA GeForce RTX 2060 review: modele MSI, ASUS şi Gigabyte testate
Prezentare

Plăcile video GeForce RTX de la NVIDIA vin cu destul de multe avantaje peste modelele precedente din seria GTX, însă şi cu un mare dezavantaj: un preţ destul de mare. RTX 2060 pare însă să fie poziţionat ceva mai bine pe piaţă, performanţa promisă fiind destul de bună, avantajul peste un GTX 1070, de exemplu, fiind suportul pentru tehnologiile ray tracing şi DLSS. Astfel, am testat trei implementări de la trei producători diferiţi pentru a pune sub lupă cel mai ieftin membru al familei RTX.

MSI GeForce RTX 2060 Gaming Z

Gaming Z este implementarea de top de la MSI pentru GeForce RTX 2060, aceasta oferind un overclocking din fabrică, un sistem de răcire mare cu două ventilatoare, care ocupă peste 2 slot-uri şi o lungime nu foarte mare, putând fi integrată în anumite sisteme de dimensiuni mai mici. Grosimea însă nu îl recomandă pentru sisteme mini-ITX, însă anumite carcase de acest gen ar putea să îl găzduiască, cu puţin efort.

Acest model necesită o singură alimentare cu 8 pini, iar consumul declarat de 190W înseamnă că poate fi alimentat cu uşurinţă şi de surse mai modeste. MSI recomandă o sursă de 500W pentru modelul Gaming Z. Desigur, sistemul de iluminare RGB pe care l-am mai întâlnit şi pe alte modele MSI este prezent şi aici şi este configurabil din aplicaţia Mystic Light.

Galerie foto

ASUS STRIX GeForce RTX 2060 Gaming OC

Modelul RTX 2060 de la ASUS în implementarea STRIX este însă un adevărat „monstru”. Dimensiunile plăcii sunt similare cu cele ale modelelor RTX 2080 şi RTX 2070 din seria STRIX, ceea ce înseamnă că este necesară o carcasă destul de încăpătoare pentru aceasta. Nu numai că ocupă peste 2 slot-uri pe verticală, însă are un PCB foarte lung, placa putând fi introdusă în carcasa platformei de test, un NZTX H440, doar după puţin efort, fiind mai lungă decât distanţa dintre prinderile de pe spatele carcasei şi suporturile pentru unităţile de stocare.

Avem de a face cu un sistem de răcire STRIX cu trei ventilatoare şi sunt necesare două alimentări: una cu 8 pini şi una cu 6 pini. Motivul este overclocking-ul din fabrică, placa fiind livrată cu două BIOS-uri pre-instalate. Acestea pot fi alese fizic, direct de pe placă, folosind un comutator. Avem un profil „Silent”, care rulează la frecvenţe mai mici, şi are o curbă de răcire mai puţin agresivă, care ţine ventilatoarele oprite cât mai mult posibil şi atunci când aceste pornesc rulează la o turaţie mai mică şi profilul „Performance”, care produce mai mult zgomot dar oferă şi o performanţă superioară. De asemenea, un buton fizic pe placă porneşte şi opreşte luminiţele RGB, configurabile cu aplicaţia ASUS Aura.

Galerie foto

Pe spatele plăcii există şi pini pentru conectarea cablurilor pentru sincronizarea iluminării Aura şi pentru controlul inteligent al ventilatoarelor folosind tehnologia FanConnect II de la ASUS. Modelul Strix este cel mai avansat dintre cele trei modele testate, însă toate acestea par să fie puţin „overkill” pentru ceea ce este la bază o placă video mid-range, cu performanţă limitată în majoritatea jocurilor noi.

Gigabyte GeForce RTX 2060 Gaming OC

Şi implementarea Gigabyte este ceva mai lungă decât cea MSI, însă mai scurtă decât cea de la ASUS. Spre diferenţă de celelalte două modele, aceasta ocupă fix 2 slot-uri în carcasă, şi foloseşte trei ventilatoare mai mici. Acestea îşi fac însă treaba bine, însă sunt doar puţin mai zgomotoase, din cauza diametrului mai mic şi vitezei mai mari la care rulează.

Acest model se alimentează de la un singur conector cu 8 pini şi oferă luminiţe RGB doar pentru logo-ul GIGABYTE de pe laterală. Configurările sunt realizate folosind aplicaţia AORUS Engine, însă aceasta nu include un profil OC pentru această placă. Totuşi, profilul standard este din BIOS setat mai sus decât o placă de referinţă.

Galerie foto

 

Specificaţii, frecvenţe şi temperaturi

Specificaţii, frecvenţe şi temperaturi

  MSI Gaming Z ASUS Strix Gigabyte Gaming OC
GPU
GeForce RTX 2060 (TU106-200)
GeForce RTX 2060 (TU106-200) GeForce RTX 2060 (TU106-200)
SMs 30 30 30
CUDA Cores 1920 1920 1920
Tensor Cores 240 240 240
RT Cores 30 30 30
Texture Units 120 120 120
ROPs 48 48 48
Giga Rays/s 5 5 5
RTX Performance
37T-RTX OPS
37T-RTX OPS 37T-RTX OPS
GPU Base Clock 1365 MHz 1395 MHz 1365 MHz
GPU Boost Clock 1830 MHz 1710 MHz 1830 MHz
Memory 6 GB GDDR6 6 GB GDDR6 6 GB GDDR6
Memory Clock
14.000 MHz 14.000 MHz 14.000 MHz
Memory Interface
192-bit
192-bit
192-bit
Memory Bandwidth
336 GB/s
336 GB/s
336 GB/s
TDP
190 W
160W 160 W
Conectori 1 x HDMI 2.0b
3 X DP 1.4
2 x HDMI 2.0b
2 X DP 1.4
1 x HDMI 2.0b
3 X DP 1.4
Dimensiuni 247 x 129 x 52 mm 300 x 132 x 50 mm 280 x 167 x 40 mm

Pentru că acest review include trei plăci grafice şi foarte multe teste, nu am mai realizat şi teste de overclocking. Plăcile video vin deja cu frecvenţe destul de bune din fabrică, iar diferenţele ar fi oricum minore pentru aceste modele mid-range. Am testat plăcile doar cu profilurile OC, acolo unde au fost disponibile, şi folosind curba standard de răcire, iar rezultatele au fost următoarele:

MSI GeForce RTX 2060 Gaming Z vine cu un profil OC de 15 MHz pentru GPU şi de 140 pentru memorii. Astfel, în full load, frecvenţa GPU-ului se stabilizează pe la 1.950 MHz, în timp ce memoriile rămân tot timpul la 14.280 MHz. Temperatura de rulare în full load este astfel de 69 de grade Celsius, cu mult sub limita de 83 de grade impusă de MSI şi NVIDIA pentru cipurile RTX 2060.

În cazul ASUS STRIX GeForce RTX 2060, am avut de a face cu un overclocking de 30 MHz faţă de frecvenţa standard, care a rezultat într-o frecvenţă în boost a GPU-ului de până la 1.995 MHz. Memoriile au rămas la 14.000 MHz, standardul pentru GDDR 6 pe plăcile NVIDIA RTX. În cazul acesta, răcirea cu trei ventilatoare şi faptul că ocupă 2,7 slot-uri a rezultat într-o temperatură de rulare în full load de 59 de grade Celsius.

În ciuda faptului că modelul Gigabyte GeForce RTX 2060 Gaming OC nu are un profil de overclocking software, acesta este overclock-at din fabrică direct în BIOS. Astfel, frecvenţa de boost a atins acelaşi nivel precum MSI-ul cu OC aplicat, adică 1.950 MHz, în timp ce memoriile au stat tot timpul la frecvenţa de bază, 14.000 MHz. Asemeni modelului MSI, şi implementarea Gigabyte a rulat la o temperatură de 69 de grade Celsius în full load.

Un alt motiv pentru care nu am overclock-at aceste plăci este faptul că cipurile pot să difere de la placă la placă. Nu toate modelele MSI Gaming Z sau STRIX sunt identice între ele, anumite cipuri fiind mai bune decât altele. Aici este mai important norocul la „loteria cipurilor”. Am dorit să testăm plăcile în modul standard, pentru a oferi o comparaţie cât mai clară între implementări. De asemenea, testele pentru modelele precedente de RTX  (2070 şi 2080) au demonstrat că aportul de performanţă nu este atât de mare decât în cazuri excepţionale (plăci cu procesoare foarte bune).

Metodologia de testare şi platforma de test

Metodologia de testare

Am ales o listă de jocuri cât mai actuală, dintre care câteva beneficiază chiar şi de tehnologiile RTX şi DLSS. Avem de a face cu cel mai recent joc Assassin’s Creed, cu cel mai nou Tomb Raider şi The Division 2, câteva jocuri care folosesc funcţii RTX precum Metro Exodus, Battlefield V şi Final Fantasy XV, cât şi jocuri foarte populare precum GTA V, For Honor şi Rainbow Six: Siege. Acestea au fost setate pe profilurile cele mai înalte, însă fără antialiasing, întrucât diverse implementări ale acestor efecte pot oferi rezultate diferite. Unele afectează mai mult performanţa şi altele aproape deloc, iar nu toate jocurile au acces la aceleaşi tipuri de antialiasing.

În cazul jocurilor cu funcţii RTX şi DLSS, am făcut şi teste separate pentru aceste efecte. Pentru că Battlefield V nu include un mod de benchmarking, am folosit prima scenă din primul nivel al campaniei pentru testare, jucată manual de fiecare dată într-un mod cât mai similar. Rezultatele s-au dovedit a fi repetabile aşa că le-am folosit în aceste teste.

Rezoluţiile testate au fost doar 1080p şi 1440p. Motivul pentru care nu am făcut teste şi în 4K sunt simple: plăcile RTX 2060 nu sunt realizate pentru a rula jocuri în această rezoluţie, iar cele câteva teste pe care le-am făcut au oferit rezultate foarte slabe. În cazul lui Battlefield V ar fi fost imposibil de rulat cu funcţiile RTX activate, întrucât framerate-ul era sub 10 FPS, jocul devenind practic un slideshow.

Lista de jocuri testate:

  • Assassin’s Creed: Odyssey
  • Battlefield V
  • Final Fantasy XV
  • For Honor
  • Grand Theft Auto V
  • Metro Exodus
  • Middle-Earth: Shadow of War
  • Rainbow Six: Siege
  • Shadow of the Tomb Raider
  • The Division 2

Nu în ultimul rând, am folosit 3DMark pentru teste sintetice, printre care şi noile teste Port Royale pentru tehnologiile ray tracing şi DLSS.

Platforma de test

Platforma de test este bazată pe un procesor Ryzen 7 1700 overclockat la 3,8 GHz, un procesor care ar trebui să fie în ton cu performanţa oferită de un RTX 2060, fiind cumva în gama de medie acum. Acesta beneficiază de o placă de bază MSI Z370 XPOWER GAMING TITANIUM, 16 GB RAM XPG SPECTRIX D41 la 3.200 MHz, şi o sursă FSP AURUM 1.000 W Platinum. Toate acestea au fost găzduite într-o carcasă NZXT H440.

  • CPU: AMD Ryzen 7 1700 OC @ 3,8 GHz (8 core/16 threads)
  • Cooler: Corsair H110i All-in-One watercooling
  • Placă de bază: MSI X370 XPOWER GAMING TITANIUM
  • Chipset: X370
  • GPU: Gigabyte GeForce RTX 2080 Gaming OC
  • RAM: ADATA XPG SPECTRIX D41 16 GB DDR4 @ 3.200 MHz (2 x 8 GB)
  • SSD OS: Kingston ssdNOW KC400 256 GB SATA III
  • Sursă: FSP AURUM Platinum 1.000W
  • Carcasă: NZXT H440

 

3DMark

3DMark

 

Gaming

Gaming 1080p

Privind graficele de mai jos, este destul de clar că cele trei plăci grafice, indiferent de profilul de overclocking, oferă performanţă aproape identică. Diferenţele între ele sunt de maximum 3 cadre pe secundă în majoritatea jocurilor, ceva imperceptibil pentru mulţi dintre jucători. De asemenea, este destul de clar că pentru anumite titluri, setările maxime sunt puţin cam prea mult pentru RTX 2060. În acestea este recomandată scăderea detaliilor, chiar şi în Full HD, pe un profil imediat inferior, (de pe Ultra pe High, de exemplu). În cazul lui Metro Exodus, rezultatele din benchmark nu sunt relevante pentru gameplay, deci acesta rulează la peste 60 de cadre pe secundă (fără RTX) in-game.

Este destul de evident însă că pentru 1080p, RTX 2060 este o placă puţin peste nevoile multora, însă puterea sa de procesare va fi utilă în această rezoluţie atunci când activăm funcţiile RTX. Aceasta este cea mai ieftină placă care oferă hardware dedicat pentru ray tracing şi va fi probabil cea mai populară printre gameri, deci faptul că poate să ofere un framerate decent în 1080p pentru astfel de efecte este îmbucurător. Desigur, ar trebui ca setările de ray tracing să rămână undeva spre low-medium, setările înalte fiind rezervate pentru plăcile din gama superioară precum RTX 2070, 2080 şi 2080 Ti.

Când vine vorba despre DLSS, în jocurile în care este disponibil, adică Battlefield V, Metro Exodus şi Shadow of the Tomb Raider, în 1080p utilizarea acestei tehnologii nu merită. Da, framerate-ul este net superior în majoritatea cazurilor atunci când efectele RTX sunt activate, însă calitatea imaginii este foarte scăzută. Totul este foarte „blurry”, rezoluţia afişată fiind mai degrabă apropiată de 720p decât de 1080p. 

Gaming 1440p

RTX 2060 se descurcă destul de bine şi în 1440p, cu ajustarea câtorva setări cheie, majoritatea jocurilor putând atinge lejer 60 de cadre pe secundă. Aceasta este însă limita superioară pentru acest tip de GPU. Dacă plănuiţi să cumpăraţi un monitor cu rezoluţie mai mare, adică un monitor 4K, în viitor, probabil că RTX 2060 nu este alegerea perfectă. Totuşi, un monitor 1440p chiar şi la 144 Hz ar putea fi o alegere bună, jocurile competitive putând fi configurate pentru a rula la un astfel de framerate. În cazul Rainbow Six: Siege, de exemplu, pot fi atinse peste 100 de cadre pe secundă pe cele mai înalte setări, chiar şi cu efecte care ar putea deranja în multiplayer precum ambient occlusion.

În cazul efectelor RTX, 2060 este cumva la limtă. În cele câteva jocuri în care există, framerate-ul se apropie de 60 FPS, însă nu este tocmai stabil. Activarea DLSS scade din calitatea imaginii, însă aduce performanţa la un nivel mai apropiat de 60 FPS. Totuşi, impactul asupra calităţii nu este la fel de grav ca în cazul rezoluţiei 1080p. Pentru RTX în 1440p va fi necesară mai multă configurare în cadrul profilului de detalii standard, probabil un profil personalizat de setări medium-high fiind recomandat.

RTX & DLSS

Concluzii

Concluzii

Pentru preţul la care poate fi cumpărată o placă video RTX 2060, nivelul de performanţă este desul de bun, avantajul faţă de un GTX 1070 sau un GTX 1660 Ti fiind evident accesul la efectele ray tracing accelerate hardware. Chiar dacă NVIDIA oferă acum RTX şi pe plăci non-RTX, chiar şi cel mai puternic 1080 Ti va oferi performanţă mai slabă în majoritatea cazurilor faţă de un RTX 2060 care dispune de nucleele RT.

Dintre cele trei implementări testate, este clar că soluţia ASUS este cea mai bine închegată, însă diferenţele de preţ între aceasta şi modelele MSI şi Gigabyte nu sunt foarte mari. De exemplu, modelul Gaming Z este disponibil în România la un preţ de 2.200 lei, similar cu cel al variantei ASUS, în timp ce modelul Gigabyte este disponibil la un preţ de aproximativ 2.000 lei. Există de asemenea implementări cu overclocking mai mic de la alţi producători şi la 1.700 lei, un preţ foarte bun pentru nivelul de performanţă oferit.

Astfel, putem recomanda cele trei plăci testate cu uşurinţă pentru cei care nu doresc să îşi bată prea mult capul cu overclocking, însă pot lua în considerare şi alte implementări mai ieftine, care ar putea beneficia de cipuri overclockabile, care să ofere performanţă similară cu acestea.

De altfel, performanţa nu poate fi cu foarte mult sub ceea ce vedeţi în graficele din testele noastre, întrucât la bază hardware-ul este foarte asemănător. Din câte am observat, însă, în cazul jocurilor cu RTX, nivelul de performanţă este aproape identic, indiferent de overclocking. Motivul pare să fie faptul că nucleele RT şi Tensor produc căldură în plus, lucru care ţine frecvenţa întregului procesorului grafic la un nivel mai înalt, lucru care duce la scăderea frecvenţei de boost.

Galerie foto

Pentru un sistem construit special pentru gaming în 1080p sau 1440p cu posibilitatea de a rula cele mai noi jocuri pe detalii înalte, inclusiv cu efectele RTX, 2060 este în acest moment cea mai bună alegere, în special dacă bugetul este o problemă. Următorul prag de performanţă este RTX 2070, care porneşte de la un preţ de 2.550 lei, diferenţa între cel mai ieftin 2060 şi cel mai ieftin 2070 fiind de aproape 800 lei.

În cazul 2070, acesta este recomandat pentru 1440p, în special, şi chiar şi puţin 4K, dacă sunteţi dispuşi să faceţi anumite compromisuri. Desigur când vine vorba despre efecte RTX, 4K devine inaccesibil chiar şi pentru „fratele” mai mare.

Cătălin Niţu
Cătălin Niţu
Redactor-șef Go4it.ro. Lucrează în presa de tehnologie și gaming din 2008. Absolvent al Facultății de Jurnalism și pasionat de gadget-uri, PC-uri și console de gaming. citește mai mult