NVIDIA GeForce RTX 2070 review: ASUS ROG Strix, MSI Armor şi MSI Gaming Z

08.11.2018
NVIDIA GeForce RTX 2070 review: ASUS ROG Strix, MSI Armor şi MSI Gaming Z
ASUS ROG Strix GeForce RTX 2070 Gaming – Prezentare

Am avut primul contact cu seria de plăci video GeForce RTX de la NVIDIA în urmă cu doar câteva săptămâni, trecând prin redacţia noastră nu mai puţin de trei implementări de RTX 2080, modelul de medie disponibil în acest moment. În timp ce acestea au demonstrat performanţă foarte bună în toate testele noastre, este de aşteptat că nu toţi gamerii vor avea bugetul necesar achiziţionării unei astfel de plăci video.

Din fericire, NVIDIA a lansat de curând şi seria RTX 2070, care reprezintă calea de a intra în noua sa gamă de plăci video, şi din nou am avut parte de trei modele la test simultan. De data aceasta, din dorinţa de a aduce informaţii despre toate cele trei plăci video mai repede, am decis să realizăm un singur articol cuprinzător, care să servească şi pe post de punct de comparaţie între ele. Astfel, vă prezentăm un review „combo” pentru modelele MSI GeForce RTX 2070 Armor, MSI GeForce RTX 2070 Gaming Z şi ASUS ROG Strix GeForce RTX 2070 Gaming.

ASUS ROG Strix GeForce RTX 2070 Gaming – Prezentare

Încă din primul moment în care am scos din cutie modelul RTX 2070 în varianta ROG Strix am avut un soi de deja vu. Deşi nu este la fel de mare precum modelul RTX 2080 din aceeaşi „familie”, placa are un design aproape identic, de la soluţia de răcire cu trei ventilatoare şi radiatoarele cu suprafaţă mare, până la lungimea plăcii, puţin peste „limitele normale”.

Practic, plasticul din jurul coolerelor se prelungeşte atât pe lungime, cât şi pe înălţime, însă cu foarte puţin, acest model putând fi în continuare considerat de tip „dual slot”. Şi în cazul acestui model, PCB-ul este puţin mai lat decât montura de pe carcasă, însă nu la fel de mare precum cel al modelelor MSI, iar placa metalică de pe spate este mai puţin „uniformă”, fiind decupate câteva zone pentru acces la anumite componente. Această placă pare mai degrabă implementată pentru design decât pentru a ajuta la răcire.

Câteva lucruri pe care le găsim pe modelul ASUS, care nu se găsesc pe implementările MSI ar fi un buton fizic pentru oprirea LED-urilor RGB (logo-ul ROG de pe spate, logo-ul ROG de pe lateral şi câteva mici zone pot fi aprinse) şi headerele de pe spate pentru conectarea unui cablu pentru controlul coolerelor prin intermediul sistemului Fan Connect 2.0 de la ASUS, compatibil doar cu plăcile de bază ASUS.

Soluţia ASUS ROG GeForce RTX 2070 Gaming vine şi cu alte particularităţi precum un suport de montură pe carcasă de culoare neagră, care se împacă mai bine cu întregul design „ROG”, cât şi înlocuirea uneia dintre mufele DisplayPort 1.4 cu un HDMI. Avem astfel pe spate 2 x DP 1.4, 2 x HDMI 2.0b şi un USB Type-C.

Galerie foto

 

MSI GeForce RTX 2070 Armor – Prezentare

MSI GeForce RTX 2070 Armor – Prezentare

Implementarea MSI Armor a lui RTX 2070 este o variantă mai „modestă” în gama producătorului taiwanez. Aceasta este următoarea după modelul „standard” numit AERO, care foloseşte o soluţie răcire clasică, cu turbină, deci nu ne aşteptăm la frecvenţe foarte înalte din fabrică de la aceasta.

Asemeni implementărilor RTX 2080 testate anterior, şi modelul RTX 2070 Armor de la MSI este o placă neaşteptat de mare, având în vedere poziţionarea sa în gamă. Avem de a face cu un PCB foarte lat, care depăşeşte cu vreo 2 cm suportul de montare pe carcasă. Peste acest PCB a fost montată o soluţie de răcire ceva mai „modestă” decât am întâlnit pe RTX 2080 Gaming X Trio, cu doar două ventilatoare şi radiatoare cu suprafaţă mare la bază, însă înalte cam de un slot şi jumătate.

De fapt, întreaga placă este puţin mai înaltă decât o implementare dual slot, plasticul din jurul ventilatoarelor fiind destul de gros, însă motivul pentru aceste dimensiuni sunt dimensiunile celor două coolere. Chiar dacă placa este în teorie una mai „subţire” de la MSI, aceasta nu este în niciun caz „mică”. Din fericire, nu este tocmai lungă, putând fi găzduită cu succes în majoritatea carcaselor de pe piaţă.

Şi acest model beneficiază de o placă metalică, pe care sunt montate radiatoarele, acestea asigurând un transport de căldură mai eficient de la memorii şi este acoperită pe spate cu o placă metalică. Fiind vorba despre o placă video nu foarte grea, aceasta nu este livrată cu o bară de susţinere.

Alimentarea se face printr-o mufă cu 6 pini şi una cu 8 pini, o soluţie similară cu cea a lui RTX 2080 în varianta Gigabyte Gaming OC, testată de curând. Modelul Founder’s Edition de la NVIDIA se alimentează însă cu un singur conector de 8 pini, deci încă de la început este sugerat că acest model ar putea să primească un overclocking îmbunătăţit faţă de frecvenţele de referinţă.

Desigur, o parte din această energie se duce spre cele două coolere, iar alta spre LED-urile RGB de pe laterală, care iluminează logo-ul MSI. Un lucru care sare imediat în ochi la acest model este lipsa unui conector NVLINK, noua magistrală pentru conectarea mai multor plăci în SLI. NVIDIA a păstrat această capabilitate doar pentru modelele de top RTX 2080 şi RTX 2080 Ti, variantele 2070 fiind complet lipsite de posibilitatea de utilizare a două plăci video în paralel.

La capitolul conectivitate, RTX 2070 în varianta Armor beneficiază de o configuraţie „standard”, cu trei port-uri DisplayPort 1.4 şi un HDMI 2.0b, alături de noul port USB Type-C pe care îl vom întâlni de acum înainte din ce în ce mai des.

Galerie foto

 

MSI GeForce RTX 2070 Gaming Z – Prezentare

MSI GeForce RTX 2070 Gaming Z – Prezentare

Pe de altă parte, implementarea de RTX 2070 Gaming Z de la MSI este modelul cel mai puternic din gamă, fiind livrat din fabrică cu frecvenţe mult mai înalte, oferind (în teorie) o experienţă semnificativ mai bună. Desigur, aceasta vine la pachet şi cu un preţ semnificativ mai mare şi vom vedea la capitolul performanţă dacă diferenţa dintre cele două este justificată, mai ales după ce ajungem la capitolul overclocking.

Din punct de vedere al design-ului, modelul Gaming Z este bazat pe un PCB foarte similar, posibil chiar acelaşi de pe RTX 2070 Armor, foarte lat şi la fel de lung. Diferenţa de dimensiuni este dată de sistemul de răcire, puţin mai avansat şi mai eficient.

Avem parte de radiatoare mai înalte, însă coolerele par să fie de dimensiuni similare. Aceleaşi plăci de metal se regăsesc pe PCB, însă de data aceasta placa de pe spate nu are rol doar de a disipa căldura de la memorii şi GPU şi pe partea din spate, ci şi de a ţine placa dreaptă, pentru a evita efectul de îndoire în timp.

Din acest motiv, placa este livrată şi cu un suport de susţinere, care se montează pe carcasă, pe care noi nu l-am montat, întrucât nu urma să lăsăm placa mai mult de câteva zile instalată în sistem. În cazul în care optaţi pentru acest model, sugerăm însă să investiţi câteva minute în montarea suportului. RTX 2070 Gaming Z este o placă video destul de grea, iar în timp aceasta ar putea crea probleme, în special pentru slot-ul PCI-Express în care este instalată, greutatea putând duce la îndoirea acestuia.

Alimentarea este de asemenea realizată folosind un combo 6+8 pini, iar configuraţia conectorilor este aceeaşi: 3 x DisplayPort 1.4, un HDMI 2.0b şi un USB Type-C. Design-ul este ceva mai atractiv, cu iluminare şi în jurul ventilatoarelor, însă pe laterală doar logo-ul MSI se aprinde, nu şi sigla GeForce RTX.

Galerie foto

 

Tehnologie şi specificaţii

Tehnologie şi specificaţii

Pentru seria GeForce RTX 2070, NVIDIA a realizat un cip complet nou, TU106, care beneficiază de mai puţine nuclee CUDA, mai puţine nuclee Turing şi mai puţine nuclee Tensor. În teorie, performanţa sa este undeva pe la jumătatea unui RTX 2080, cel puţin în aplicaţii de tip Ray-Tracing şi cam pe la acelaşi nivel precum un GTX 1080 din generaţia precedentă.

Recent, a fost descopert însă că nu toate plăcile grafice RTX 2070 beneficiază de aceeaşi revizie a cipului TU106. NVIDIA a livrat către producători două modele ale acestuia. Avem TU106-400-A1, un cip mai puţin eficient, care probabil că depăşeşte limitele de consum impuse de NVIDIA pentru overclocking şi care este livrat în general cu frecvenţe stock în implementările partenerilor şi TU106-400A-A1, modelul care permite overclocking din fabrică, mai eficient.

Din fericire, am avut de a face cu ambele modele, MSI Armor fiind un model echipat cu TU106-400-A1, în timp ce MSI Gaming Z şi ASUS ROG Strix Gaming folosind cipul mai eficient TU106-400A-A1. Asemeni modelelor 2080 testate anterior, toate modelele RTX 2070 sunt livrate cu memorii GDDR6 cu viteze similare.

Desigur, în lipsa unor titluri compatibile cu tehnologiile Ray-Tracing şi DLSS, nu am putut testa aceste funcţii noi pe care NVIDIA le împinge în faţă atunci când vorbeşte despre gama de plăci video RTX.

  ASUS ROG Strix GeForce RTX 2070 Gaming MSI Geforce RTX 2070 Armor MSI GeForce RTX Gaming Z
GPU NVIDIA GeForce RTX 2070 (TU106-400A-A1) NVIDIA GeForce RTX 2070 (TU106-400-A1) NVIDIA GeForce RTX 2070 (TU106-400A-A1)
SMs 36 36 36
CUDA Cores 2304 2304 2304
Tensor Cores 288 288 288
RT Cores 36 36 36
Texture Units 144 144 144
ROPs 64 64 64
Giga Rays/s 6 6 6
RTX Performance 45T-RTX OPS 42T-RTX OPS 45T-RTX OPS
GPU Base Clock 1.410 Mhz 1.410 Mhz 1.410 Mhz
GPU Boost Clock ? 1.740 MHz 1.830 MHz
Memory 8 GB GDDR6 8 GB GDDR6 8 GB GDDR6
Memory Clock 14.000 MHz 14.000 MHz 14.000 MHz
Memory Interface 256-bit 256-bit 256-bit
Memory Bandwidth 448 GB/s 448 GB/s 448 GB/s
TDP 235W 185W 225W
Conectori
  • 2 x DisplayPort 1.4
  • 2 x HDMI 2.0b
  • 1 x USB Type-C
  • 3 x DisplayPort 1.4
  • 1 x HDMI 2.0b
  • 1 x USB Type-C
  • 3 x DisplayPort 1.4
  • 1 x HDMI 2.0b
  • 1 x USB Type-C
Dimensiuni 30,5 x 13,06 x 4,89 cm 30,9 x 15,5 x 5 cm 30,7 x 15,5 x 5 cm

 

Frecvenţe, overclocking şi temperaturi

Frecvenţe, overclocking şi temperaturi

MSI GeForce RTX 2070 Armor

Cum spuneam anterior, MSI GeForce RTX 2070 Armor vine echipat cu un cip dintr-o gamă inferioară, deci nu este livrat cu un overclocking din fabrică, frecvenţele sale de bază fiind cele de referinţă, de 1.410 MHz pentru GPU şi 14.000 MHz pentru memorii. Din acest motiv, nu există nici o aplicaţie dedicată care să adauge un profil OC, aşa că am folosit pentru testare exclusiv MSI Afterburner.

În full load, cu frecvenţele de bază, cele două coolere mari au reuşit să ţină acest cip destul de rece, la 66 de grade folosind curba de răcire standard, cu o viteză de numai 53% din performanţa totală a acestora. Atunci când au fost forţate manual la maximum, temperatura a scăzut la numai 55 de grade, aceste valori sugerând un potenţial mare de overclocking. Chiar dacă frecvenţa de boost declarată oficial este de 1.740 MHz, MSI RTX 2070 Armora atins 1.800 MHz fără nicio intervenţie la setări şi 1.830 MHz la turaţie maximă a coolerelor. Pentru testare am folosit doar rezultatele folosind curba standard de răcire.

După cum spuneam, potenţialul de îmbunătăţire al frecvenţelor părea imens încă de la început, iar faptul că am atins un overclocking stabil de 220 MHz în plus pe GPU şi 800 MHz în plus pentru memorii pentru (1630 MHz CPU / 15.600 MHz) nu a fost deloc surprinzător, acest model ajungând uşor din urmă celelalte modele livrate cu performanţă mai bună de la început. Când vine vorba despre temperaturi, avem de a face cu 65 de grade folosind curba standard de răcire (boost 2.025 MHz), cu turaţie de 65% şi un zgomot perceptibil de la cooler şi doar 58 de grade cu ventilatoarele la turaţie maximă (boost 2.040 Mhz).

MSI RTX 2070 Armor Fan Auto Fan 100%
Stock
  • GPU: Base 1.410 MHz / Boost 1.800 MHz
  • Memorii: 14.000 MHz
  • Temperatură: 66 C
  • GPU: Base 1.410 MHz / Boost 1.830 MHz
  • Memorii: 14.000 MHz
  • Temperatură: 55 C
OC
  • GPU: Base 1.630 MHz / Boost 2.025 MHz (+220)
  • Memorii 15.600 MHz (+800)
  • Temperatură: 66 C
  • GPU: Base 1.630 MHz / Boost 2.040 MHz (+220)
  • Memorii 15.600 MHz (+800)
  • Temperatură: 58 C

MSI GeForce RTX 2070 Gaming Z

Întrucât implementarea Gaming Z de la MSI este mai scumpă şi promite un overclocking din fabrică, era de aşteptat ca frecvenţele sale să fie mai mari încă de la început. Folosind aplicaţia MSI Dragon Centre pentru a aplica profilul OC standard, care adaugă 15 MHz la GPU şi 140 MHz la frecvenţa memoriilor. Astfel, am avut de a face cu o frecvenţă stock de 1.425 MHz, care a ajuns în boost la 1.935 MHz în full load folosind setările implicite. Memoriile, în consecinţă, au rulat la frecvenţa de 14.280 MHz. Acest caz de utilizare a constat într-o temperatură de 61 de grade Celsius în full load cu ventilatoarele la 62% din putere şi 52 de grade cu ventilatoarele la maximum, pentru un boost de 1.950 MHz.

Din păcate, la capitolul overclocking, Gaming Z nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor. Această placă pare mai degrabă să fie o implementare pentru cei care nu vor să îşi bată capul foarte mult cu overclocking-ul manual. Cu numai 70 de MHz pentru GPU şi 7500 MHz pentru memorii, am atins frecvenţe semnificativ mai slabe decât în cazul implementării Armor (1.480 MHz / 15.000 MHz). Există posibilitatea ca unitatea noastră de test să fie „necâştigătoare” la loteria cipurilor. În cele din urmă, frecvenţa în boost a urcat până la 1.980 MHz la 62 de grade şi turaţie de 62%, diferenţă de numai un grad faţă de frecvenţele „stock” şi 1.995 MHz la 54 de grade la turaţie maximă.

MSI RTX 2070 Gaming Z Fan Auto Fan 100%
Stock
  • GPU: Base 1.425 MHz / Boost 1.935 MHz
  • Memorii: 14.280 MHz
  • Temperatură: 61 C
  • GPU: Base 1.425 MHz / Boost 1.950 MHz
  • Memorii: 14.280 MHz
  • Temperatură: 52 C
OC
  • GPU: Base 1.480 MHz / Boost 1.980 MHz (+70)
  • Memorii 15.000 MHz (+500)
  • Temperatură: 62 C
  • GPU: Base 1.480 MHz / Boost 1.995 MHz (+70)
  • Memorii 15.600 MHz (+500)
  • Temperatură: 54 C

ASUS ROG Strix GeForce RTX 2070 Gaming

În cele din urmă ASUS ROG Strix Gaming ţinteşte cam spre acelaşi segment de piaţă precum Gaming Z, cu un overclocking modest aplicat folosind ASUS GPU Tweak 2 de 30 MHz la GPU (1.440 MHz). Acest profil implicit nu vine şi cu o creştere a frecvenţei memoriilor. Astfel, în „full load”, placa atinge o frecvenţă de boost de 1.935 MHz, similar cu Gaming Z, dar la o temperatură mai scăzută cu răcirea setată pe „Auto”. La 59% din puterea ventilatoarelor, implementarea ROG Strix atinge o temperatură maximă de 59 de grade Celsius. Cu ventilatoarele la maximum avem doar 54 de grade şi o frecvenţă de boost neschimbată.

La capitolul overclocking, am reuşit să creştem frecvenţele puţin mai mult decât în cazul lui Gaming Z, cu 100 MHz la CPU şi 700 MHz la memorii pentru valori de bază de 1.510 MHz, respectiv 15.400 MHz. Şi aceste valori s-au dovedit a fi mai mici decât ceea ce am reuşit să „stoarcem” din implementarea Armor, gândită teoretic drept o soluţie mai ieftină, cu un cip de calitate mai slabă. În full load cu overclocking, soluţia ROG Strix a atins frecvenţa de 1.980 MHz cu turaţia ventilatoarelor pe Auto la 61% şi 61 de grade Celsius, în timp ce frecvenţa maximă atinsă de acest model cu turaţia la maximum a fost de 1.995 MHz la o temperatură de 56 de grade.

ASUS ROG Strix RTX 2070 Gaming Fan Auto Fan 100%
Stock
  • GPU: Base 1.440 MHz / Boost 1.935 MHz
  • Memorii: 14.000 MHz
  • Temperatură: 59 C
  • GPU: Base 1.440 MHz / Boost 1.935 MHz
  • Memorii: 14.000 MHz
  • Temperatură: 54 C
OC
  • GPU: Base 1.510 MHz / Boost 1.980 MHz (+100)
  • Memorii 15.400 MHz (+700)
  • Temperatură: 61 C
  • GPU: Base 1.510 MHz / Boost 1.995 MHz (+220)
  • Memorii 15.600 MHz (+800)
  • Temperatură: 56 C

Astfel, ne face să ne întrebăm dacă soluţia TU106-400-A1 este într-adevăr cea slabă, întrucât ambele implementări bazate pe cipul TU106-400A-A1 s-au dovedit a performa mai slab în urma overclocking-ului. Există şi şansa ca modelul Armor testat să fi fost un adevărat câştigător la loteria cipurilor, un adevărat „golden sample”.

Platforma de test şi metodologia de testare

Platforma de test

Platrofma de test a rămas neschimbată de la testarea plăcilor RTX 2080.

La baza acesteia avem un procesor Ryzen 7 1700 overclockat la 3,8 GHz, folosind o placă de bază MSI Z370 XPOWER GAMING TITANIUM, 16 GB RAM XPG SPECTRIX D41 la 3200 MHz, şi o sursă FSP AURUM 1.000 W Platinum. Toate acestea au fost găzduite într-o carcasă NZXT H440. Pentru acest review am folosit driverul NVIDIA 416.34, cel lansat odată cu plăcile RTX 2070. Anumite rezultate pentru modelul RTX 2080 ROG Strix pe care îl păstrăm în tabel pentru comparaţie ar putea fi diferite în anumite teste (în special în cele în care obţine performanţe scăzute faţă de RTX 2070), însă acea placă a fost testată cu o altă versiune de driveri. În marjoritatea cazurilor însă nu au apărut discrepanţe

CPU AMD Ryzen 7 1700 OC @ 3,8 GHz (8 core/16 threads)
Cooler Corsair H110i All-in-One watercooling
Placă de bază MSI X370 XPOWER GAMING TITANIUM
Chipset X370
GPU Gigabyte GeForce RTX 2080 Gaming OC
RAM ADATA XPG SPECTRIX D41 16 GB DDR4 @ 3.200 MHz (2 x 8 GB)
SSD OS Kingston ssdNOW KC400 256 GB SATA III
Sursă FSP AURUM Platinum 1.000W
Carcasă NZXT H440

Metodologia de testare

Am ales o listă de zece jocuri, unele pentru că fac parte din anumite genuri, altele pentru că sunt populare, iar altele pentru că oferă un anumit fel de rezultate. De exemplu, Rainbow Six: Siege nu este limitat de procesor la nicio rezoluţie, în timp ce Rise of the Tomb Raider are un engine care scalează foarte bine. Toate au fost rulate pe profilele maxim predefinite (Very High/Ultra/etc., în funcţie de joc), singurele opţiuni setate manual fiind V-Sync şi Anti-Aliasing pe OFF. În cazul jocurilor care nu au profile automate, am activat toate opţiunile manual.

Lista completă de jocuri folosite:

  • Deus Ex: Mankind Divided
  • Dirt: Rally
  • For Honor
  • Forza Motorsport 7
  • Gears of War 4
  • Grand Theft Auto V
  • Hitman
  • Rainbow Six: Siege
  • Rise of the Tomb Raider
  • The Division

Am folosit de asemenea şi 3DMark în patru teste diferite: Fire Strike, Fire Strike Extreme, Time Spy şi Time Spy Extreme. Rezultatele acestora oferă o privire de ansamblu despre performanţa brută a plăcilor, fără a lua în considerare diverse particularităţi care pot apărea în jocuri, precum modul în care engine-urile pot face streaming de date, sau optimizările pentru anumite tehnologii.

Aceasta a fost şi prima dată de când testăm modele RTX de la NVIDIA când am avut la dispoziţie pentru comparaţie o placă video de la AMD, modelul Radeon VEGA 64 NITRO+ de la Sapphire.
3DMark

3DMark

Gaming – 1080p

Gaming – 1080p

Gaming – 1440p

Gaming – 1440p

Gaming – 2160p

Gaming – 2160p

Concluzii

Concluzii

2070 va fi cu siguranţă cel mai bine vândut model din gama RTX de la NVIDIA, întrucât este cel mai ieftin model care oferă acces la tehnologiile noi, menţinând un nivel de performanţă cu puţin peste cel al unui GTX 1080. În raport cu RTX 2080 în jocuri obişnuite, performanţa este mai mică, însă nu cu extrem de mult, în special în 4K. Desigur, aceste plăci nu par a fi realizate pentru a fi folosite în 4K, cel puţin nu pentru gaming la 60 de cadre pe secundă cu toate detaliile la maximum.

Întrucât nu avem jocuri cu Ray-Tracing pe piaţă şi nici cu DLSS, este greu de cuantificat avantajul lui RTX 2070 peste un GTX 1080, care în ultima vreme a scăzut foarte mult în preţ, atât în magazine, cât şi pe piaţa second-hand. „Mineritul” de criptomonede cu plăci video a scăzut foarte mult în amploare, în timp ce unele plăci au depăşit „vechimea” de doi ani şi se vând folosite la preţuri foarte mici.

Asemeni seriei RTX 2080 testată, este greu să recomandăm această placă video în lipsa unor titluri care să beneficieze de tehnologia pe care o integrează. Practic, momentan nu putem să testăm decât o treime din cipul TU106, celelalte două componente, cipul Turing pentru Ray-Tracing şi cipul Tensor pentru Deep Learning, care ar putea să aducă noi efecte grafice sau să crească semnificativ framerate-ul în jocurile compatibile, nefiind folosite.

Dintre toate, implementarea Armor ni s-a părut cea mai interesantă aceasta beneficiind de un potenţial foarte mare de overclocking, în timp ce soluţia ASUS ROG Strix este de departe cea mai „user friendly” dintre toate, în special pentru cei care nu doresc să se complice. Overclocking-ul din fabrică este suficient pentru majoritatea utilizatorilor, iar coolerele sale sunt cele mai silenţioase şi mai eficiente dintre cele trei modele testate.

NVIDIA ar trebui să grăbească puţin adopţia tehnologiilor Ray-Tracing şi DLSS dacă speră ca plăcile din gama RTX să poată fi recomandate, în special la preţurile vehiculate în prezent, semnificativ mai mari decât cele ale echivalentelor în performanţă la capitolul rasterizare din generaţia precedentă.

Momentan este mai uşor să recomandăm un GTX 1080 peste un RTX 2070, sau un GTX 1080 Ti peste un RTX 2080. Desigur, aceste lucruri se pot schimba imediat ce dezvoltatorii de jocuri aduc pe piaţă mai multe titluri importante compatibile măcar cu DLSS, care promite să aducă un boost impresionant de performanţă, în special în 4K, dacă nu cu Ray-Tracing, care ar putea schimba complet modul în care arată jocurile video.

Probabil că plăcile RTX îşi vor găsi identitatea abia în 2019, cu noul val de titluri pentru PC. Battlefield V care se lansează în curând ar putea fi un joc important pentru tehnologia RTX, însă nu este clar dacă va oferi sau nu suport pentru aceasta la lansare. Următorul după acesta ar fi Metro Exodus, care promite umbre şi iluminare globală realistă folosind nucleele RT. Până atunci însă, recomandăm răbdare, sau reorientarea către soluţii echivalente în performanţă, dar mai ieftine.

 

Părţi pozitive

NVIDIA a realizat un cip nou pentru seria 2070, nu a refolosit 2080-uri inferioare
Seria 2070 este mai puternică decât vechea serie 1080
Sistemele de răcire de pe implementările MSI şi ASUS sunt foarte bune
Performanţă foarte bună, în special în 1440p

Părţi negative

Există două variante de cipuri TU106, iar NVIDIA nu a anunţat asta dinainte
Cipul „inferior” a putut fi mai bine overclockat, în timp ce modelele superioare au atins frecvenţe mai modeste
Tehnologiile RTX şi DLSS nu pot fi testate din lipsă de jocuri compatibile