Crowdsourcing: Pune clientul la munca!

25.09.2007
Crowdsourcing: Pune clientul la munca!
web 2.0

web 2.0

Google: alta joaca de-a munca neplatita

Si in ograda Google avem cateva exemple de crowdsourcing. Despre YouTube, arhicunoscutul videoportal achizitionat de Goolge, stie mai toata lumea: o parte dintre vizitatorii sai sunt si creatori de continut ce sporesc numarul de materiale video de pe site, in general fara sa primeasca ceva in schimb.

Mai recent, cele mai vizionate clipuri sunt rasplatite cu bani, dar sunt destul de putine cazuri.  Mai departe. Prin "jocul" online Image Labeler lansat in 2006, Google incerca sa imbunatateasca cautarea in imensa baza de poze de care dispune, ajutandu-se de marea sa masa de utilizatori. In runde de cate 90 de secunde, jucatorii avand parteneri alesi la intamplare vad pe ecran diverse poze si trebuie sa le descrie. Cand descrierile a doi parteneri de joc sunt similare, ambii primesc puncte. Si mai recent, Google a demarat un proiect in India ce vizeaza imbunatatirea hartilor cu detalii de nivel local.

Voluntarii au primit echipamente GPS pentru marcarea precisa a diferitelor puncte de interes. Cei implicati in program incarca datele pe serverele Google; datele sunt analizate si daca se dovedesc viabile sunt incluse in hartile publice ale Google.

Deja 50 de orase din India sunt acoperite cu harti Google detaliate, iar intregul efort apartine voluntarilor locali.

Media

iStockphoto: nu muncim, facem bani de pe urma voastra, dar va rasplatim

Daca tot primesti marfa aproape pe gratis si o vinzi mai departe, iti permiti sa ai si cele mai bune preturi, nu? Iata principiul pe care functioneaza iStockphoto, de ceva vreme una dintre cele mai mari baze de imagini (fotografii, grafica pe computer, clipuri flash etc.) din lume, cu continut incarcat de o parte dintre vizitatorii site-ului – amatori, profesionisti, pasionati de desen etc. Uploaderii ale caror imagini sunt descarcate primesc pentru fiecare dintre ele o parte din banii ce revin iStockphoto. Preturile? Atat de modice (1 – 15 USD, in functie de dimensiunile imaginii) incat multi dintre traditionalii furnizori de fotografii au dificultati, scazand constant in cota si profit ori reinventandu-se dupa ce iStockphoto a devenit o sursa populara de imagini.

Site-ul a intrat in atentia celei mai puternice banci de imagini, Getty Images, detinatoarea unei cote de peste 30% din piata de profil, avand venituri anuale de circa un miliard USD. In februarie 2006, Getty a achizitionat iStockophoto pe 50 de milioane USD. "Daca apare cineva care ar putea sa-ti atace afacerea, ar fi bine sa fie tot un business de-al tau" – spunea Jonathan Klein, CEO al Getty Images cu privire la achizitie. Potrivit Wired.com, anul trecut, businessul iStockPhoto crestea pe luna cu 14%, avea o baza de 10 milioane de fotografii si peste 22.000 de contribuitori. SeattleTimes.com scrie ca Getty Images va concedia 100 de oameni, adica 5% dintre angajati, cauza fiind declinul unei industrii ce vinde o fotografie cu sute sau mii de dolari, in timp ce imagini de calitate profesionala se pot cumpara chiar si cu un dolar de pe site-uri precum iStockphoto.

Newmedia

NewMedia

Jurnalismul cetatenesc, business revigorant pentru o industrie in cadere

Nu se mai mira nimeni cand mai apare un nou articol in presa tocmai despre scaderea audientei si a profitului in aceasta industrie. Cel mai tare sufera mass-media scrise. Internetul, sursa de informatie pe care o prefera in prezent tinerii (18-35 de ani), in mod inevitabil a ajuns sa fie bagata in seama chiar si de catre cele mai conservatoare companii de presa scrisa. Iar crowdsourcing-ul n-avea cum sa nu intre in discutiile sefilor de la R&D, avand in vedere ca mai nou, unele dintre cele mai bune fotografii si filmari – de pilda, scene de dezastre – vin tocmai din telefoanele cu camera ale oamenilor obisnuiti, aflati la fata locului. Prin urmare, unele ziare online sau offline ori posturi de televiziune au dat drumul la diverse programe pilot in care cititorul/spectatorul se transforma in jurnalist/producator. 

Gannett, cel mai important publisher din Statele Unite, cu 85 de ziare printre care USA Today si peste alte 1.000 de publicatii, cu aproape 50 de mii de angajati, a hotarat anul trecut sa exploateze dorinta cititorilor de a se face cunoscuti, de a comenta un subiect, de a arata si altora ceea ce au vazut. In prezent, ziarele locale din portofoliul Gannet sunt restructurate, in ideea obtinerii si publicarii a cat mai multe informatii de la cititori – comenteaza MSNBC. Un exemplu spectaculos de crowdsourcing aplicat de Gannett il ofera ziarul orasului Fort Myers din Florida, in care s-a publicat o stire scurta despre anumite "ciudatenii" legate de construirea unui nou complex rezidential. In loc sa se treaca la investigatii jurnalistice laborioase, publicatia a cerut ajutorul cititorilor pentru acoperirea subiectului. Timp de cateva zile, redactia ziarului a fost sufocata de numarul imens de raspunsuri primite din partea lor, ca mai apoi sa soseasca mesaje si de la specialisti (contabili si ingineri) care au ajutat la revizuirea proiectului si la rezolvarea nemultumirilor rezidentilor.

Alt experiment de "crowd-journalism": NewAssignment.net este un proiect recent al unui cunoscut jurnalist newyorkez – Jay Rosen – care invita audienta sa caute/cerceteze/scrie stiri. Cel mai greu, considera Rosen, este sa aduni oamenii care sa cotizeze cu articole si sa-i pui sa munceasca impreuna.

Englezii sunt conservatori din fire, dar BBC a angajat totusi 30 de persoane ce nu au alta ocupatie decat sa aprobe comentariile de pe site si sa ofere reporterilor trustului informatiile noi si interesante trimise de cititorii-internauti. (msnbc.com) "In 2015 oamenii au acces la orice informatie din lume, de orice fel, fapt inimaginabil in trecut. Si toti contribuie la crearea de continut. Presa asa cum o stiai a disparut; este o reminiscenta a unui trecut nu prea indepartat." Aceasta este transcrierea primelor secunde ale videoclipului Epic 2015 (http://epic.makingithappen.co.uk), clip vizionar in care se vorbeste despre cum se vor obtine, produce si difuza informatiile: companiile de presa vor disparea, toti vom scrie stiri si articole (ce vedem, ce ni se intampla zi de zi) ce vor fi confruntate cu altele publicate pe Internet de catre puternice motoare de cautare si analiza ale Google, Microsoft ori Yahoo!, astfel incat in cel mai scurt timp, pe paginile de news ale acestora sa apara cele mai clare si credibile materiale dintotdeauna.

Wikipedia: creati-va cea mai consistenta enciclopedie

Desi supercunoscut, merita reamintit in acesta discutie despre crowdsourcing si exemplul Wikipedia.org, care demonstreaza ca in scurt timp, cu ajutorul maselor, se poate crea o gigantica sursa de informatii imposibil de realizat de catre o mana de angajati ai unei companii. Enciclopedia online, cu doua milioane de articole in limba engleza si alte milioane impartite intre mai toate limbile vorbite pe planeta asta, se bazeaza pe munca benevola a internautilor – indiferent de profesiile lor sau alte aspecte luate in seama in cazul media traditionala. Acesti anonimi dotati cu "username" sunt invitati sa adauge si sa actualizeze diverse informatii de interes general, iar in functie de calitatea lor pot fi sau nu aprobate de catre editorii Wikipedia.

Wikipedia este o organizatie non-profit, dar la fel ca multe altele de acest gen are in spate o divizie comerciala (Wikia Inc.) cu peste 30 de angajati. Recent Wikia Inc., prin intermediul cofondatorului Wikipedia, Jimmi Wales, si-a aratat interesul de a concura cu Google si Yahoo! pe piata motoarelor de cautare si sa atraga astfel o parte din profitul celor doi giganti. Prima versiune publica a motorului ar urma sa fie lansata la sfarsitul anului.

Cum arata un editor Wikipedia? Unul dintre raspunsuri se gaseste pe Zero.newassignment.net – un experiment de jurnalism online bazat pe crowdsourcing – site pe care utilizatorul Achilles Lake publica un scurt interviu purtat cu unul dintre editorii Wikipedia – Sydney Poore, o asistenta medicala care a fost intrebata de ce lucreaza gratuit pentru Wikipedia, cat de credibila este enciclopedia respectiva ca sursa de informatii, ce eforturi depune ca editor si cu ce chestii bizare se intalneste in acest context. "Imi place ideea de a participa la crearea unei enciclopedii ce aduna informatii de calitate, disponibile gratuit pentru toata lumea, iar aceasta este si una dintre ideile care ii tine laolalta pe multi dintre editorii Wikipedia", spune Sydney Poore.

"Sunt de-acord ca Wikipedia nu trebuie utilizata ca sursa exhaustiva si exclusiva de informatii. Mai degraba poate fi privita ca un bun punct de pornire pentru a gasi informatii de baza despre aproape orice subiect. Insa din moment ce toate articolele trebuie scrise pe baza unor surse de incredere, cititorii au posibilitatea de a evalua calitatea referintelor si de a face sapaturi mai adanci. In calitate de editor votez deseori (nr.: decizii, includerea de noi articole sau modificari ale acestora etc.) si particip la discutii pe lista noastra de mail-uri si canale de chat. M-a surprins numarul mare de mail-uri pe care le primim de la utilizatori-problema, oameni ce vor sa contribuie la Wikipedia, dar sunt incapabili de munca colaborativa datorita punctelor de vedere ciudate ori a personalitatii lor rigide. Unii dintre ei isi doresc sa le oferim o a doua sansa dupa ce au fost exclusi de catre comunitate. De obicei insa, nu-i mai acceptam." www.wikipedia.org

Altele

Netflix: dam un milion USD celui ce ne ofera solutia

Pe site-ul Netflixprize.com s-au adunat peste 25.000 de concurenti (unii organizati in echipe) din 157 de tari. Acestia incearca de anul trecut sa imbunatateasca sistemul de cautare de filme apartinand Netflix, cea mai importanta companie de inchirieri video online din lume. Participantii trebuie sa optimizeze serch-engine-ul cu 10%, iar primul care va reusi aceasta performanta va fi premiat cu 1.000.000 USD.

In plus, pana se va ajunge la acest procent, in fiecare an se vor oferi 50.000 USD unuia dintre primii clasati in top. La momentul redactarii 7,8% este cel mai mare procent de optimizare al algoritmului de la baza sistemului de rating si apartine echipei BellKor. Pana una alta, fara sa dea vreun ban, mai mult ca sigur Netflix a mai acumulat niste know-how. www.netflixprize.com

P&G: o suta de mii de cercetatori anonimi pentru cele mai bune produse

Binecunoscutul producator de bunuri de larg consum Procter & Gamble este doar una dintre marile companii ce se bazeaza pe InnoCentive.com pentru rezolvarea pro­blemelor de research & developement (R&D).

InnoCentive este de fapt o "comu­nitate web" in care s-au inscris peste 100 de mii de cercetatori, oameni de stiinta, specialisti care incearca sa rezolve diverse probleme din domeniul biochimiei. Cei ce ofera solutii viabile sunt rasplatiti cu sume frumoase (din cele observate, de ordinul zecilor de mii de dolari). www.innocentive.com

Crowdsourcing

Confruntati cu o concurenta din ce in ce mai nemiloasa, managerii companiilor au (re)descoperit o idee excelenta: "Sa-i convingem pe fani clienti sa munceasca pentru noi, chiar fara sa-i platim!". Gaselnita functioneaza perfect in cazul brandurilor puternice. Alti intreprinzatori, mai mici ori mai putin cunoscuti, au reformulat ideea: "Oferim un milion USD oricui/oricarei echipe care reuseste sa faca un OZN; va invitam sa va imbulziti cu schitele". Acestea sunt cele doua elemente care definesc crowdsourcing-ul, o forma de munca voluntara extrem de eficienta pentru profitul companiilor si care se desfasoara avand Internetul ca suport.

Crowdsourcing, minime definitii

Ce este: o forma de outsourcing (in romaneste – exter­na­lizare, contractare de proiecte) in care delegarea anu­mi­tor activitati nu se face catre o anume firma/ companie/persoana specializata si platita prin contract, ci catre "public", mai precis un grup de oameni interesati, care sunt invitati sa participe la dez­voltarea unui proiect. Termenul de crowdsourcing (outsourcing catre mase) a fost pomenit pentru prima data de Jeff Howe in iunie 2006, intr-un articol publicat in Wired (vezi si Wikipedia.org).
Majoritatea proiectelor de crowdsourcing se desfasoara via Internet (de exemplu publicatii online la care cititorii devin autori de articole sau le completeaza, aplicatii dezvoltate de companii la imbunatatirea carora sunt invitati sa participe utilizatorii pasionati de software etc.)

Caracteristici de baza: costuri mult reduse prin externalizarea sarcinilor catre mase si nu catre firme specializate. De pilda, se ofera un singur premiu persoanei care reuseste sa rezolve o anumita problema, desi in competitie s-au inscris poate mii de candidati. Plata se face in functie de rezultate. Companiile se pot folosi de "crowd" pentru a recruta oameni talentati. Spre deosebire de conceptul open source care presupune o munca voluntara si de echipa, crowdsourcing-ul se refera la posibilitatea indeplinirii unei sarcini de catre o singura persoana si – eventual – rasplatirea exclusiv a acesteia, desi sunt implicate mai multe persoane. Asadar crowdsourcing-ul nu reprezinta neaparat o munca colaborativa, aceasta poate fi si concurentiala.

IT

Dell: Dati-ne idei si consultanta, gratis!

Dell a lansat anul acesta site-ul IdeaStorm (www.ideastorm.com) prin care-i indeamna pe vizitatori, in principal clienti si potentiali clienti, sa posteze idei pentru imbunatatirea produselor si serviciilor companiei si sa participe totodata la votarea lor. S-au adunat deja peste sase mii de idei si cateva zeci de mii de comentarii. Asadar, avem de-a face cu un model de crowdsourcing; vizitatorii site-ului pot fi considerati deopotriva consultanti pe probleme de marketing, de design ori soft ai Dell.

Una dintre cele mai populare idei supuse la vot se referea la preinstalarea de soft gratuit de tip open source pe computerele Dell, precum sisteme de operare Linux ori suita de office OpenOffice, similara celei oferite de Microsoft; ideea preinstalarii Linux pe computere Dell a primit destule voturi pro, motiv pentru care Dell a decis sa ofere cateva modele de PC-uri avand ca sistem de operare Ubuntu. Totodata, multi dintre fanii Dell si-au exprimat retinerea fata de Windows Vista, cerand in continuare computere cu varianta precedenta a Windows, XP, preinstalata. In urma postarii a peste 20.000 de puncte de vedere, ideea "Don’t eliminate XP just yet" a fost luata in considerare, astfel ca si in 2008, cel putin in SUA se vor gasi computere Dell echipate cu Windows XP, pe langa cele cu Vista.

Initiativa Dell este criticata insa de unii: CrowdSpirit.com evoca in acest sens un extras din "Termenii si conditiile" de pe IdeaStorm care prevede ca prin postarea unei idei transferi automat catre companie si eventualele drepturi intelectuale. Daca ai noroc si Dell considera ca ideea ta e buna, compania o va folosi fara sa te recompenseze.

Un exemplu amuzant de idee postata pe Dell IdeaStorm.com: "Sa incarcam portabilele cu energia Terrei" – postat de "notsofast" pe 2 august 2007
"Nu ar fi frumos ca dispozitivele electronice sa se incarce singure cu ajutorul campului electromagnetic al Pamantului? Ar fi perfect pentru portabile."

Iata si cateva replici:

jdelidc: "Teoretic, s-ar putea. Intr-un generator specializat, polii campului magnetic se schimba de 50-60 de ori pe secunda. Eu nu vreau sa invart asa de repede laptopul sau mobilul doar ca sa-l incarc de la campul magnetic al pamantului. Cred ca mi-as fractura mana."
aldenhg: "In timp ce-ti storci creierii, am si eu o intrebare: De ce nu te apuci sa faci laptopuri din bomboane si curcubee? Nu te gandesti ca daca s-ar fi dezvoltat o tehnologie care sa poata sustine o asemenea aplicatie, ar fi comerciala deja? Adevarul e ca sunt putine locuri pe Terra in care campul electromagnetic al planetei sa fie atat de puternic incat sa induca un curent electric semnificativ, dar nicidecum indeajuns sa incarce un computer."