Laptele matern nu este același peste tot, au descoperit oamenii de știință după ce au analizat nouă țări. România, fruntașă la un capitol

17.11.2026
Laptele matern nu este același peste tot, au descoperit oamenii de știință după ce au analizat nouă țări. România, fruntașă la un capitol
Sursa foto: Magnific / shurkin_son

Oamenii de știință au stabilit noi valori de referință pentru conținutul energetic, macronutrienți, acizi grași și gangliozide din laptele matern matur și au evidențiat variații geografice substanțiale ale anumitor lipide bioactive în nouă țări.

Studiul, publicat în revista Scientific Reports, a fost realizat în principal de cercetători de la Nestlé Research din Lausanne, Elveția, în colaborare cu Departamentul de Pediatrie al Centrului Medical Universitar din Groningen, Olanda, relatează publicația News Medical Life Sciences. Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă în primele șase luni de viață și subliniază că aceasta „este asociată cu un număr mai mic de infecții în copilărie și cu un risc mai scăzut de supraponderalitate și diabet de tip 2 mai târziu în viață”. Deși existau deja valori de referință importante pentru nutrienți, cercetătorii au remarcat că documentarea anumitor lipide bioactive „ar putea contribui la elaborarea viitoarelor recomandări nutriționale”.

Pentru a stabili aceste valori de referință, oamenii de știință au reunit date din trei studii observaționale care au cuprins 450 de perechi mamă-sugar din Franța, Italia, Norvegia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Filipine și Singapore. Participantele eligibile au fost mame sănătoase, nefumătoare, cu un indice de masă corporală sănătos înainte de sarcină, ale căror sugari născuți la termen se dezvoltau normal, conform standardelor OMS. În final, cercetătorii au analizat probe de lapte de dimineață recoltate la mai mult de 21 de zile după naștere de la 305 perechi.

Rezultatele de laborator au arătat un conținut energetic mediu combinat de 71,24 kilocalorii la 100 de mililitri, care a variat de la 58,70 în Italia la 83,05 în Norvegia. Conținutul mediu total de grăsimi a fost de 4,21 grame la 100 de mililitri, cel de proteine de 1,26 grame, iar cel de lactoză de 7,18 grame.

Profilurile de acizi grași și gangliozide au variat semnificativ de la o țară la alta. Acizii grași saturați au reprezentat în medie aproximativ 42% din totalul acizilor grași, au atins un maxim de 52% în Filipine și au scăzut la 38% în Spania. Acizii grași polinesaturați au reprezentat în medie 16%, iar România a înregistrat cele mai ridicate niveluri, de 22%, în timp ce Filipine a avut cele mai scăzute valori, de 11%.

Acizii grași polinesaturați sunt grăsimi sănătoase, lichide la temperatura camerei, pe care corpul nu le poate produce singur și trebuie să le ia din alimentație, iar cei mai cunoscuți sunt Omega-3 și Omega-6.

Acizii grași Omega-3 au reprezentat în medie 1,34% și au ajuns la 2,49% în Norvegia, comparativ cu 0,41% în Filipine. În același timp, concentrațiile medii ale gangliozidelor GM3 și GD3 au fost de 0,88 și, respectiv, 0,24 miligrame la 100 de mililitri, iar Spania a înregistrat cele mai ridicate niveluri de GM3.

Cercetătorii au avertizat că rezultatele sunt pur descriptive și au menționat că studiul „nu a testat dacă compoziția laptelui a influențat creșterea” și nici nu a măsurat volumul total de lapte consumat. Eșantioanele de dimensiuni reduse din țări precum Norvegia și Spania, alături de lipsa datelor din Africa, America și Oceania, limitează aplicabilitatea la scară mai largă.

Cercetarea a fost finanțată de Société des Produits Nestlé S.A., care i-a angajat pe toți autorii studiului.

Urmărește Go4IT.ro pe Google News
Alex Manole
Alex Manole
Alex Manole este un tânăr jurnalist, aflat la început de carieră, absolvent al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din București. Alex este pasionat de gaming, internet și tehnologii neobișnuite. citește mai mult