Putere triplă, un sfert din consum – procesoarele ARM pe 64 de biţi

31.10.2012
Putere triplă, un sfert din consum - procesoarele ARM pe 64 de biţi

Puterea hardware a terminalelor mobile şi a tabletelor a cunoscut un progres foarte rapid, nucleele de procesare precum Cortex-A15 oferind mai multă putere brută decât un procesor Intel Core2Duo de acum şase ani, iar interfeţele grafice depăşind şi ele de multă vreme puterea soluţiilor on-board de acum câţiva ani.

Chiar dacă de cele mai multe ori folosim aceste platforme mobile doar pentru a arunca cu păsări colorate în purcei antipatici, setea de putere şi progres îşi urmează drumul ei, iar ARM pretinde că ceea ce am văzut până acum va păli în faţa a ceea ce vom vedea peste doi ani.

Aşteptată de o bună bucată de timp, arhitectura ARMv8 s-a materializat ieri sub forma unei noi familii de procesoare concepute de ARM: Cortex-A50. Bazate pe prima versiune pe 64 de biţi a celebrei arhitecturi, nucleele Cortex-A53 şi Cortex-A57 sunt urmaşele actualelor modele Cortex-A7 şi Cortex-A15, fiind destinate aceloraşi segmente de piaţă – primul, celui care urmăreşte puterea, cel de-al doilea, celui care urmăreşte eficienţa energetică.

Două procesoare, aceeaşi arhitectură: ARMv8

Conform ARM, versiunea mai dotată Cortex-A57 va oferi o putere de trei ori mai mare decât cea a actualelor vârfuri de gamă, în timp ce Cortex-A53 va oferi o putere similară celei disponibile astăzi pe Cortex-A15, dar cu un consum energetic de patru ori mai mic. Datorită îmbunătăţirilor de arhitectură internă, viitoarele nuclee ARM vor oferi un spor de performanţă de circa 25 – 30 de procente atunci când se va rula actualul cod pe 32 de biţi, saltul la 64 biţi urmând să aducă impresionatul salt anunţat de producător.

La fel ca produsele actuale Cortex-A15 şi Cortex-A7, modelele Cortex-A57 şi Cortex-A53 vor avea o arhitectură comună, ceea ce va permite integrarea ambelor tipuri de nuclee în aceeaşi pastilă de siliciu, configuraţiile pe care ARM le numeşte big.LITTLE. În funcţie de puterea sau eficienţa energetică urmărită, viitori integratori vor putea opta pentru diverse combinaţii între aceste două modele pentru a putea beneficia de avantajele amândurora. La aceste îmbunătăţiri va contribui şi procesul tehnologic de fabricaţie a celor două nuclee, acestea urmând să migreze către 14 nanometri.

Dacă aceste lucruri sună interesant, va trebui însă să ne înarmăm cu răbdare – până la apariţia primelor produse care vor folosi aceste două noi nuclee şi noua arhitectură pe 64 de biţi vor mai trece circa doi ani.

Tags: