NATO anunță că trimite echipamente militare în Marea Neagră: Ce sisteme și tehnologii vor proteja apele României și Bulgariei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

NATO își va intensifica prezența militară în Marea Neagră. Alianța va trimite avioane suplimentare de patrulare maritimă, sisteme radar și drone, în urma unei serii de atacuri asupra navelor comerciale din regiune, transmite publicația Kyiv Independent.

Anunțul a fost făcut după ce principalul organism decizional al NATO, Consiliul Nord-Atlantic, s-a reunit la sediul alianței din Bruxelles, pe 20 octombrie, pentru a discuta despre securitatea din Marea Neagră.

„Aliații au trimis sau vor trimite în Marea Neagră avioane suplimentare de patrulare maritimă, sisteme radar, echipe de dezamorsare a explozibililor, personal de informații, drone și multe altele”, a declarat, într-un comunicat, colonelul Martin O’Donnell din Armata SUA, purtător de cuvânt militar al NATO.

O’Donnell a precizat că prioritatea imediată a NATO este îmbunătățirea capacității de detectare a potențialelor amenințări din regiune prin echipamente suplimentare de supraveghere și prin schimbul de informații.

Decizia vine în urma unei serii de atacuri cu drone asupra navelor comerciale în apropierea coastelor statelor membre NATO România și Bulgaria. Acest fapt a stârnit îngrijorări cu privire la siguranța și securitatea rutelor maritime utilizate de Ucraina și de alte țări din regiune.

Pe 13 octombrie, dronele au lovit două nave comerciale în largul coastei bulgare a Mării Negre. Nava Chelsea 3, sub pavilion maltez și deținută de Ucraina, a fost lovită de trei drone în apropierea orașului de coastă Byala. În același timp, nava HS Dignity, sub pavilionul Guineei-Bissau, s-a scufundat lângă Krapets, iar 11 membri ai echipajului au fost dați dispăruți.

Autoritățile bulgare au recuperat ulterior fragmente suspectate a proveni de la drone de pe nava avariată Chelsea 3 și au început procesul de examinare a acestora pentru a determina originea armei, a raportat The Maritime Executive, pe 20 octombrie.

Două zile mai târziu, șapte marinari au fost dați dispăruți după ce nava Wine Trader, un tanc de produse chimice sub pavilionul San Marino, a luat foc în apropierea portului românesc Sulina, pe fondul unor rapoarte privind activitatea dronelor.

NATO nu a anunțat care țară consideră că este responsabilă pentru atacuri. Analiștii militari au identificat Rusia drept autorul probabil, deși Moscova nu și-a asumat responsabilitatea.

„NATO și-a consolidat deja poziția de-a lungul flancului estic, inclusiv prin capacități de combatere a dronelor”, a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, pe 20 octombrie.

„Vom continua să rămânem uniți și să ne asigurăm că suntem pregătiți și capabili să facem față oricărei amenințări și să garantăm siguranța celor un miliard de cetățeni ai noștri”, a adăugat aceasta.

Atacurile au stârnit îngrijorări tot mai mari în rândul membrilor NATO cu privire la posibilitatea ca războiul Rusiei împotriva Ucrainei să se extindă în țările vecine.

Pe 17 octombrie, avioane de vânătoare F-16 românești au doborât două drone deasupra apelor teritoriale ale țării, potrivit Ministerului Apărării Naționale din România.

Fostul ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că se presupune că dronele erau modele Geran-4 de fabricație rusă, pe baza vitezei și a altor caracteristici ale acestora.