Proiectele necunoscute ale lui Henri Coandă - desalinizarea apei

Deşi planeta noastră este acoperită de ape în proporţie de peste 70%, apa potabilă se găseşte în doar 2,5% din total şi reprezintă astfel o problemă de interes major. Nu întâmplător, există o corelaţie între puterea economică a unei ţări şi accesul populaţiei la apă curentă: cele mai sărace state sunt şi cele în care cererea de apă potabilă depăşeşte cantitatea disponibilă. Iar previziunile sunt tot mai sumbre: se estimează că, în 2030, cererea de apă la nivel global va depăşi cu 50% cantitatea disponibilă. În această situaţie, se investeşte din ce în ce mai mult în fabrici de desalinizare. Henri Coandă a fost unul dintre pionierii din domeniu, cu un proiect care a şocat la vremea lui.

Pe 10 ianuarie 1954, în revista franceză Radar scria cum că "Henri Coandă va bulversa economia regiunilor deşertice", după ce savantul român a demonstrat desalinizarea apei marine, transformând-o în apă potabilă cu ajutorul unui sistem complex alimentat cu energie solară.

Sistemul conceput de Henri Coandă se întindea pe o suprafaţă de opt metri pătraţi şi putea genera aproximativ 1600 de litri în 12 ore. Marele avantaj era dat însă de flexibilitatea sistemului. În imagine este prezentat un ansamblu de peste 30 de astfel de sisteme care ar fi putut produce 48.000 de litri în 12 ore! Dacă se dorea, sistemul se putea extinde chiar şi mai mult, în funcţie de necesarul de apă dorit.

Desalinizarea se făcea prin vaporizare, într-o incintă specială. Aerul încins la o temperatură de aproximativ 500 de grade Celsius era introdus într-o cameră de vaporizare, peste apa de mare. Aceasta era pulverizată, iar vaporii rezultaţi urmau a fi colectaţi într-un condensator imens. Până să fie îmbuteliată, apa mai trecea printr-un procedeu de purificare pentru a fi şi curată din punct de vedere microbiologic.

Energia necesară funcţionării dispozitivului era asigurată de un sistem inteligent de panouri solare, care se orienta automat după soare, pentru a capta cât mai multă energie.

Acest proiect, revoluţionar la vremea lui, nu a fost pus în practică - nu pentru că ar fi fost ineficient, ci pentru că au existat interese de ordin economic.

Astăzi, instalaţii pentru desalinizarea apei există în mai multe state din Orientul Mijlociu, dar şi din Europa şi Statele Unite. Specialiştii avertizează însă asupra efectelor nocive produse mediului: distrugerea ecosistemelor marine şi emanarea gazelor cu efect de seră. În plus, sistemele actuale sunt imense consumatoare de energie.

Poate că soluţia lui Coandă ar merita studiată şi pusă în practică la standardele actuale. Deşi datează din 1954, este mai modernă decât multe alte proiecte actuale: energia solară şi modularitatea sistemului reprezintă două atuuri foarte importante.

Proiect realizat în colaborare cu Asociaţia Henri Coandă. Află mai multe despre Henri Coandă pe www.jet100.com.

Asociatia Henri Coanda