De ce sistemele de apărare antiaeriană terestre nu au neutralizat drona de la Galați: „Nu a fost pe traiectoria lor”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Sistemele de apărare antiaeriană terestre nu au putut neutraliza drona care a explodat pe un bloc din Galați deoarece aceasta nu a intrat în raza lor de acțiune, a explicat Ministerul Apărării Naționale (MApN). Oficialii susțin că tehnica dislocată după incidentul din aprilie a funcționat conform parametrilor: drona a fost detectată, identificată și urmărită, însă nu a putut fi angajată. Avioanele F-16 nu au intervenit, întrucât un eventual tir deasupra orașului ar fi pus în pericol populația și ar fi riscat ca rachetele să ajungă în Ucraina, transmite Mediafax.

MApN a recunoscut, într-o conferință de presă, că incidentul a fost influențat de mai mulți factori: limitări legislative, raza redusă a unor sisteme de apărare și dependența de acordul proprietarilor privați pentru amplasarea echipamentelor militare. Precizările contrazic mesajele anterioare ale autorităților, care indicau că nu mai există astfel de constrângeri.

Oficialii au admis că legislația actuală restricționează folosirea armamentului în situații în care există riscul ca proiectilele să intre în spațiul aerian al unui alt stat. În acest caz, utilizarea rachetelor de pe F-16 ar fi putut genera un astfel de scenariu. În plus, intervențiile sunt limitate în zonele locuite, unde angajarea unei ținte aeriene poate genera victime colaterale. Practic, armata poate acționa fără riscuri majore doar deasupra unor zone nelocuite.

Sisteme insuficiente pentru acoperire totală

Întrebați despre rolul sistemelor de apărare de la sol, precum Gepard și Merops, reprezentanții MApN au precizat că acestea au fost dislocate în zonă după incidentul din aprilie, însă drona nu a urmat o traiectorie care să intre în raza lor de acțiune. Potrivit datelor oficiale, aceste sisteme pot angaja ținte la distanțe cuprinse între 1,5 și 6 kilometri, insuficient pentru a acoperi întreaga frontieră.

Pentru o protecție continuă, ar fi necesar un număr mult mai mare de sisteme, au explicat oficialii, subliniind că acestea nu pot fi amplasate „piesă lângă piesă”. În plus, instalarea lor depinde, în anumite cazuri, de acordul proprietarilor de terenuri, deoarece România nu se află în stare de război, iar proprietatea privată este protejată prin lege.

După incidentul anterior de la Galați, MApN a dislocat un radar suplimentar, care a funcționat și a permis monitorizarea dronei pe tot traseul. Au fost instalate și sisteme de apărare la sol, însă poziționarea și raza acestora nu au permis interceptarea.

Pe termen lung, autoritățile indică drept soluție sistemele Skynex și Skyranger, incluse în programul SAFE. Acestea nu sunt încă disponibile în dotarea armatei române.