Fraude pe internet (Partea a II-a)

Alte scheme de fraudare în spaţiul virtual

• Business piramidal: primeşti mail de la o firmă de investiţii prin care ţi se oferă oportunitatea de a obţine profit imens dacă investeşti într-o afacere de tip piramidal. Primii participanţi au şanse să primească pe moment ceva bani de pe urma celor care intră în joc ulterior. Sistemul piramidal în cauză cade repede după ce presupusa firmă de investiţii îşi face banii (şi evident din motive de legalitate), investitorii rămîn doar cu buza umflată, pierzîndu-şi sumele depuse.
• Frauda prin situri de recrutare pentru locuri de muncă se referă la postarea de anunţuri de angajare de către fraudator. Fie chiar primeşti un serviciu, prin care devii un fel de spălător de bani negri - trebuie să asiguri circularea unor mărfuri cumpărate pe cecuri false de fraudator - fie interesat de un anumit job răspunzi anunţului, iar infractorul îţi solicită date personale sensibile (numărul cardului, seriile actelor de identitate ş.a.) pe care le va utiliza mai apoi pentru a cumpăra produse de pe net. Prin diverse tehnici se modifică traseul mărfurilor ca acestea să ajungă nu la titularul de drept al cardului (victima) ci la fraudator.

Statistici la nivel internaţional privind frauda pe net

Internet Crime Report este o statistică anuală realizată de cîteva agenţii americane responsabile de combaterea criminalităţii informatice, printre care şi FBI. Relevă numărul victimelor şi fraudatorilor, caracteristici (sex, localizare) ale celor două categorii, pierderi financiare datorate fenomenului de fraudă pe net. Raportul pe 2007 a fost publicat recent şi este al şaptelea din serie. Informaţiile statistice se bazează pe plîngerile legate de internet (cu caracter de fraudă, dar nu neapărat) adresate către Internet Crime Complaint Center (ICCC sau IC3). Anul trecut, pe perioada 1 ianuarie - 31 decembrie, pe situl instituţiei s-au primit 206.884 plîngeri, cu 0,3% mai puţin decît în perioada similară a lui 2006. Totuşi, cu informaţiile venite pe alte căi IC3 a prelucrat per total peste 219.553 de plîngeri.

Principalele tipuri de fraudă raportate au fost cele prin licitaţie, prin netrimiterea produselor comandate online, fraudă cu carduri de credit/debit, dar şi unele cu consecinţe financiare aparent reduse: spam, pornografie infantilă pe net, "spargerea" computerelor.IC3 a trimis 90.008 plângeri către agenţiile federale abilitate să investigheze asemenea cazuri, dintre acestea majoritatea avînd tentă de pierdere financiară - în total 239 milioane USD (circa 680 dolari per victimă), în creştere semnificativă faţă de 2006 când s-au înregistrat pierderi de 198,44 milioane USD.

Din punct de vedere geografic, cele mai afectate de frauda pe net sunt SUA, Europa şi Australia. Fraudatorii în schimb provin de oriunde, topul fiind alcătuit dintr-un mic al ţărilor puternice cu al celor mai slab dezvoltate din punct de vedere economic, printre care şi România. Se estimează că 75,8% dintre fraudatori sunt bărbaţi; situaţia se echilibrează în privinţa victimelor cu doar 57,6% bărbaţi - jumătate dintre aceştia avînd vîrste cuprinse între 30 şi 50 de ani.
Integral, raportul IC3 pe 2007 poate fi descărcat în format PDF de la adresa http://www.ic3.gov/media/annualreport/2007_IC3Report.pdf.

Top 10 al ţărilor din care provin atacurile (2007)

În 2007 România rămâne în top pe acelaşi "onorabil" loc 5 cu o uşoară scădere (0,1%) faţă de 2006.

1. SUA - 63.2%
2. Marea Britanie - 15.3%
3. Nigeria - 5.7%
4. Canada - 5.6%
5. România - 1.5%
6. Italia - 1.3%
7. Spania - 0.9%
8. Africa de Sud - 0.9%
9. Rusia - 0.8%
10. Ghana - 0.7%

Sunt victima unei fraude pe net. Pe cine interesează în .ro?

În România, legea referitoare la criminalitatea informatică (fraude, trafic de persoane, pornografie infantilă ş.a. via internet) datează din 2003 şi poate fi accesată de la adresa http://www.riti-internews.ro/ro/cybercrime.htm. În acelaşi an s-a înfiinţat un departament specializat în cadrul poliţiei române, anume Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice. Cîteva detalii despre competenţele acestui serviciu şi cardul legal de funcţionare al acestuia găsiţi aici.

Conform raportului anual al DIICOT, în 2007 numărul infracţiunilor informatice desfăşurate în România s-a dublat; 700 de persoane au fost puse sub acuzare de Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice anul trecut, însă doar 80 au fost şi arestate, motivul invocat de oficiali fiind calitatea actualelor legi din domeniu - incomplete şi incoerente, permisive deci. Ca metode preferate de infractorii români pe internet sunt phishing-ul, crearea de pagini web ce le imită pe cele ale unor bănci şi clonarea credit cardurilor.

Sursa: ICCC DIICOT