Dronele care monitorizează Dunărea. Proiect româno-bulgar de 733.294 euro pentru controlul poluării în timp real

Un sistem integrat de drone și senzori avansați va monitoriza în timp real calitatea aerului și a apei pe sectorul inferior al Dunării, în zona Ruse – Giurgiu și Silistra – Călărași. Anunțul a fost făcut de Autoritatea Națională pentru Cercetare, care a prezentat finalizarea fazei de dezvoltare și testare a componentei aeriene din proiectul DREAM.

Inițiativa este finanțată prin Programul Interreg VI-A Romania-Bulgaria, cu un buget total de 733.294,60 euro, și vizează una dintre cele mai sensibile regiuni de pe cursul inferior al Dunării. Potrivit autorităților, nu este vorba despre un simplu exercițiu tehnologic, ci despre o intervenție directă asupra unor probleme care afectează milioane de cetățeni: poluarea aerului, calitatea apei și degradarea mediului.

Două drone și o navă solară pentru monitorizare continuă

Consorțiul care a implementat proiectul este format din University of Ruse Angel Kanchev, INCDT COMOTI și ICPE-CA București. Componenta aeriană a fost dezvoltată de COMOTI, prin Departamentul de Cercetare și Dezvoltare Sisteme de Propulsie pentru UAV-uri și Drone MultiRol.

Sistemul include 2 UAV-uri specializate. DRADAR este echipat cu tehnologia YellowScan Mapper pentru cartografiere 3D de înaltă precizie a albiilor și malurilor. DREYE este o platformă multisenzorială capabilă să opereze zi și noapte. Cele 2 drone vor funcționa în tandem cu o ambarcațiune propulsată solar, care va servi drept hub operațional mobil.

Nava este dotată cu helipad dedicat și sistem automat de alimentare a dronelor, ceea ce permite desfășurarea de misiuni continue de monitorizare pe fluviu.

Senzori avansați pentru detectarea poluării

Platforma DREYE integrează senzori EO/IR cu zoom optic 45x, sisteme acustice pentru măsurarea poluării fonice și un modul Sniffer4D Mini pentru detectarea geolocalizată a unor parametri critici. Printre aceștia se numără SO₂, O₃, NO₂, CO₂, particule PM 1.0, 2.5 și 10, dar și temperatură și umiditate.

În contextul în care metodele clasice de monitorizare sunt fragmentate și lente, noua arhitectură tehnologică generează date corelate spațial și temporal, în timp real. Acest tip de informație poate susține intervenții rapide și politici publice fundamentate științific.

Integrarea completă a dronelor pe platforma navală este programată pentru martie 2026. Atunci, prototipul va deveni sistem operațional activ pe Dunăre.

Beneficiile sunt directe pentru comunitățile riverane, care vor avea acces la date clare privind nivelul de poluare. În același timp, autoritățile vor putea lua decizii bazate pe măsurători precise, iar cercetarea românească își consolidează poziția în zona tehnologiilor de mediu cu impact regional.