Criza energetică declanșată de războiul din Orientul Mijlociu și de blocarea Strâmtorii Ormuz afectează inclusiv industria inteligenței artificiale (AI).
Analiștii avertizează că dependența acesteia de energie, materii prime și investiții uriașe ar putea transforma sectorul într-o posibilă bulă financiară cu impact asupra economiei globale, conform Il Post.
Inteligența artificială (AI) este unul dintre domeniile tehnologice cu cea mai rapidă creștere, dar și unul dintre cele mai mari consumatoare de energie. Dezvoltarea sistemelor AI și operarea centrelor de date necesare acestora consumă cantități uriașe de electricitate, iar infrastructura pe care se bazează această industrie depinde de o rețea globală complexă de producție și aprovizionare.
Lanțul de producție al tehnologiei AI traversează zeci de granițe înainte de a ajunge la produsul final, iar perturbările sau penurie de ordin energetic pot avea efecte imediate asupra acestuia. Criza actuală afectează în special Asia de Est, unde se află unele dintre cele mai importante companii producătoare de cipuri: Coreea de Sud și Taiwan găzduiesc giganți precum Samsung, SK Hynix și TSMC, companii responsabile pentru o mare parte din semiconductoarele utilizate în centrele de date și sistemele AI.
TSMC (Taiwan Semiconductor Manufacturing Company), compania taiwaneză care produce majoritatea cipurilor avansate utilizate de platformele de inteligență artificială și nu numai, depinde de energie stabilă și de materii prime provenite în mare parte din regiunea Golfului. Producția semiconductorilor necesită elemente precum heliul, sulful și bromul, iar aceste resurse sunt dificil de înlocuit și se află concentrate în mare parte în zona Orientului Mijlociu. Înaintea izbucnirii conflictului, aproximativ o treime din rezervele mondiale de heliu proveneau din Qatar, iar o mare parte din transporturile globale de sulf erau transportate prin Strâmtoarea Ormuz. Iar închiderea sau blocarea acestei rute maritime afectează direct lanțurile globale de aprovizionare și poate reduce producția de cipuri.
Expansiunea rapidă a inteligenței artificiale a fost alimentată de investiții masive din partea marilor companii tehnologice și a fondurilor financiare. Giganți precum Microsoft, Google, Amazon și Meta au investit sute de miliarde de dolari în centre de date și infrastructură pentru AI. Majoritatea acestor investiții au fost finanțate prin împrumuturi și capital privat, iar această abordare crește vulnerabilitatea sectorului în cazul unei încetiniri economice.
Unii analiști avertizează că, dacă veniturile generate de tehnologia AI nu vor crește suficient de rapid pentru a acoperi costurile uriașe ale infrastructurii, evaluările companiilor la bursă ar putea scădea brusc, pornind astfel o reacție în lanț pe piețele financiare.
Războiul a scos în evidență nu doar dependența energetică a industriei AI, ci și fragilitatea infrastructurii fizice. Centrele de date, elemente esențiale pentru funcționarea serviciilor cloud și a sistemelor de inteligență artificială, pot deveni ținte strategice în zonele de conflict. În ultimele săptămâni, atacuri cu drone au vizat infrastructuri tehnologice din statele aflate în zona de conflict. Fix acolo unde anumite companii americane planificau extinderea centrelor de date.
Această situație, deloc plăcută, a alimentat discuțiile despre o posibilă „policriză”, termen folosit de economiști pentru a descrie situații în care multiple crize – energetice, financiare și geopolitice – se amplifică reciproc.
De la începutul acestui an, acțiunile unor companii majore implicate în dezvoltarea infrastructurii AI au scăzut semnificativ, în unele cazuri chiar între 11% și 29%. Deși există analize care ar sugera că sectorul ar putea rezista pe termen lung, actuala criză a evidențiat riscurile structurale ale unei industrii care a crescut poate prea rapid, pe baza unor investiții masive și a unei dependențe puternice de energie și resurse rare.
Războiul din Orientul Mijlociu nu a provocat încă o prăbușire totală a pieței tehnologice, dar a reușit să expună unele puncte vulnerabile, care ar putea deveni critice dacă tensiunile geopolitice și criza energetică se vor prelungi.
Sursa: Mediafax