Cum folosesc românii inteligența artificială: asistent util în viața de zi cu zi, dar privit cu neîncredere în medicină, jurnalism și consiliere psihologică

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Românii percep inteligența artificială predominant ca pe un instrument util și mai puțin ca pe un partener de conversație, relevă studiul „AI Adoption Report România”, realizat de agenția MKOR. Potrivit cercetării, aproape trei din zece respondenți privesc tehnologia drept un asistent ghidat prin instrucțiuni clare, în timp ce 22 la sută o asimilează unei simple cunoștințe solicitate exclusiv la nevoie, transmite Economedia.

Capacitatea utilizatorilor de a distinge între textele generate automat și cele redactate de oameni se menține însă redusă. Nu mai puțin de 52 la sută dintre participanți au atribuit eronat un conținut creat de algoritmi unui autor uman. Femeile și tinerii din Generația Z reușesc totuși să sesizeze aceste diferențe mai frecvent decât media generală.

Încrederea publică scade semnificativ atunci când algoritmii operează nedeclarat în situații delicate. Astfel, 32 la sută dintre respondenți spun că s-ar simți „trădați” dacă analizele lor medicale ar fi procesate prin inteligență artificială fără un acord prealabil. Totodată, peste un sfert resping categoric prezența ascunsă a tehnologiei în consilierea psihologică, serviciile bancare sau asistența directă. Mai mult, 21 la sută ar fi deranjați dacă un articol semnat cu numele unui jurnalist ar fi de fapt scris de AI.

Deși 70 la sută dintre cei chestionați se definesc drept utilizatori activi, integrarea se concentrează pe planul personal în proporție de 83 la sută. Segmentul este dominat de ChatGPT, aplicație pe care 98 la sută dintre români o recunosc și 86 la sută au testat-o recent. Rata națională raportată depășește semnificativ media europeană calculată de Eurostat la finele anului 2025, de 32,7 la sută. Diferența provine din metodologia MKOR, bazată pe colectare online și eșantionare din categorii active de vârstă.

În mediul profesional, inteligența artificială funcționează ca un „ajutor practic” pentru eliminarea sarcinilor repetitive, conform declarațiilor oferite de 42 la sută dintre angajați. Un sfert dintre respondenți preferă să ceară sprijinul unui asistent digital înainte de a apela la colegi sau la motoarele de căutare clasice.

Pe termen mediu, piața tinde totuși să prioritizeze atributele pur umane. Inteligența emoțională, gândirea critică și verificarea minuțioasă a conținutului generat automat reprezintă competențele viitoare esențiale, fiecare fiind invocată de 19 la sută dintre participanți. Concluzia studiului arată că simpla folosire a softurilor nu suplinește discernământul personal.