„Manosfera” în vizorul medicilor: aceste comunități online afectează grav sănătatea băieților și a bărbaților

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Comunitățile virtuale cunoscute sub denumirea colectivă de „manosferă” au încetat să mai fie o simplă subcultură de pe Internet și au devenit o problemă majoră de sănătate publică. Un raport de amploare publicat recent în prestigioasa revistă medicală The Lancet și preluat de Euronews trage un semnal de alarmă global. Experții avertizează că aceste spații online promovează atitudini profund dăunătoare și accentuează inegalitățile în materie de sănătate în rândul populației masculine. Documentul solicită o intervenție urgentă la nivel guvernamental și social, axată pe tratarea cauzelor profunde care îi împing pe tineri către aceste grupuri radicale.

Fenomenul își trage seva dintr-o realitate socială îngrijorătoare: un număr tot mai mare de băieți se simt neînțeleși, izolați sau ignorați de societatea contemporană. În căutarea unui spațiu în care să simtă că aparțin unui grup, mulți dintre ei ajung în rețelele informale ale manosferei. Aici, discursurile gravitează în jurul unei așa-numite crize a masculinității, iar retorica dominantă susține că mișcările de emancipare feminină și feminismul i-au dezavantajat în mod sistematic pe bărbați. Mecanismul de atracție este explicat clar de specialiști. „Manosfera le oferă băieților și tinerilor un sentiment de apartenență, o identitate și o explicație pentru motivul din care viața pare dificilă”, a declarat Sarah Hawkes, cofondatoare a grupului de reflecție Global 50/50 și coautoare a raportului.

Prețul ascuns al apartenenței

Deși aceste comunități promit sprijin și validare, raportul din The Lancet demonstrează că prețul plătit de membrii lor este extrem de ridicat, iar repercusiunile asupra sănătății mintale și fizice nu sunt conștientizate din primul moment. Manosfera funcționează pe baza unor ierarhii stricte ale masculinității, care sunt „bazate, în principal, pe atractivitatea fizică și pe statutul socioeconomic”. Mediul online este inundat de imagini idealizate ale corpului masculin – indivizi cu un procent extrem de scăzut de grăsime corporală, mușchi hipertrofiați și trăsături exagerat de masculine. Această presiune vizuală constantă duce direct la tulburări psihologice grave, precum dismorfia corporală, nemulțumirea cronică față de propriul aspect și o profundă suferință psihică.

Efectele negative se răsfrâng însă mult dincolo de individ. Acestea afectează femeile, fetele și societatea în ansamblul ei, generând izolare socială severă, o reticență toxică de a cere ajutor medical sau psihologic și o creștere a riscului de violență bazată pe gen. Acest tablou sumbru se suprapune peste statistici deja îngrijorătoare: băieții se îndepărtează tot mai mult de sistemele educaționale formale, în timp ce bărbații sunt deja suprareprezentați în cazurile privind sinuciderile și în ratele de încarcerare globale. Din păcate, politicile publice și serviciile de asistență socială existente eșuează în a răspunde corect acestor nevoi specifice, lăsând tinerii vulnerabili în fața algoritmilor de radicalizare din mediul digital.

Soluții structurale pentru o generație vulnerabilă

Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului este că simpla moderare sau restricționare a conținutului pe platformele de socializare reprezintă o măsură superficială și insuficientă. Cenzurarea materialelor din manosferă nu rezolvă problemele socio-economice de fond care îi fac pe tineri să fie atrași de aceste mesaje. Pentru a reduce cu adevărat riscurile, este imperios necesară reformarea condițiilor sociale, combaterea nesiguranței economice prin politici active de ocupare a forței de muncă și măsuri solide de protecție socială. De asemenea, sunt necesare programe dedicate pentru reintegrarea băieților în sistemul educațional și facilitarea accesului facil la suport psihologic gratuit.

Abordarea trebuie să se schimbe radical, oferind alternative constructive și sănătoase de dezvoltare personală. Sarah Hawkes, coautoarea studiului, a subliniat acest aspect printr-un principiu fundamental de intervenție socială: „Trebuie să le oferim băieților ceva mai bun, nu doar să le spunem ce anume să evite”. Numai printr-o strategie integrată, care să combine sprijinul economic cu demontarea normelor sociale rigide și nocive, societatea va putea smulge tinerii din capcana izolării și a resentimentelor promovate în spațiul digital.

Sursa: Mediafax