Scutul de Aur al cenzurii

Autor: Sabin Popescu 18.12.2007
Scutul de Aur al cenzurii

Un sistem in care autoritatile chineze isi pun mari sperante nu pare a fi chiar atat de eficient in a ingradi accesul poporului la informatiile neaprobate de catre guvern.

Cenzura este o realitate cotidiana in China, nimic din ce deranjeaza autoritatile netrebuind sa ajunga la cunostinta publicului, drept pentru care bloggeri sau jurnalisti au avut de suferit consecintele indraznelii de a nu respecta acest lucru. Pentru a tine sub control informatiile considerate nepotrivite pentru internautii chinezi, guvernul a pus la punct un sistem sofisticat de supraveghere a activitatii in ciberspatiu, a carui realizare a durat nu mai putin de opt ani si a costat 700 de milioane de dolari.

Sistemul, numit Scutul de Aur (Golden Shield), utilizeaza echipamente hardware furnizate de companii americane printre care se numara Cisco. Asemenea Marelui Zid Chinezesc, Scutul de Aur consta din sute de "fortificatii" separate, raspandite de-a lungul unei granite, prin care trece tot traficul generat de cei 162 de milioane de utilizatori de internet ai tarii. Misiunea de "purificare" a internetului patriei include confruntarea tuturor adreselor accesate cu o lista de adrese interzise, cum ar fi cea a BBC News sau a Voice of America. Nici Google nu a scapat de cenzura, utilizatorii neprimind niciun rezultat in cazul unor cautari pe subiectul "democratie", de exemplu.

Noul sistem permite o cenzura mai "fina" decat inainte, reusind sa interfereze numai cu afisarea informatiilor interzise de pe un site, fara a mai fi nevoie sa-l blocheze cu totul. Intocmai ca un zid de aparare, Scutul de Aur este dublat si de ostasi de garda, in cazul de fata cenzori umani platiti cu sume de circa 170 de dolari pe luna. Acestia isi petrec orele de program in fata monitoarelor, urmarind cu atentie site-urile de stiri ale tarii. Unele dintre aceste site-uri le ofera acces direct pentru a modifica sau chiar sterge ceea ce nu trebuie sa fie cunoscut de public, iar in alte cazuri cenzorii contacteaza proprietarii pentru a-i notifica de modificarile ce trebuie facute. La fel stau lucrurile si in cazul blogurilor, cele care nu se conformeaza fiind inchise.

Cenzura ca avarie

Oricat de stricta ar parea aceasta supraveghere din partea statului, ea nu-i poate opri pe chinezi sa acceseze informatiile nepermise, caci, asa cum spunea John Gilmore, cofondator al cunoscutei organizatii americane Electronic Frontier Foundation, "reteaua interpreteaza cenzura ca pe o avarie si utilizeaza o cale ocolitoare". In acest caz, reteaua se extinde la oamenii care o utilizeaza si care, pentru a evada din inchisoarea cenzurii, folosesc diverse mijloace, pornind de la instrumente create chiar de ei la specularea slabiciunilor sistemului.

Un aliat, desi involuntar, este sistemul insusi care se saboteaza singur, deoarece in China exista nu mai putin de douasprezece organisme insarcinate cu supravegherea internetului, fiecare dintre ele avand propriile sale interese comerciale si politice. Mai mult, in unele cazuri, pentru suplimentarea resurselor bugetare, se apeleaza la finantare furnizata de afaceri online, iar daca restrictiile sunt prea dure, veniturile din aceste surse sunt si ele afectate. La acestea se adauga disputele birocratice dintre diferitele organisme si incompetenta care creeaza portite de scapare numai bune de exploatat de cineva priceput.

Ghizii cailor ocolitoare

Cenzura internetului din China a permis inflorirea unei mici industrii care se ocupa cu furnizarea de "cai ocolitoare" celor interesati. Ingineri software, studenti cu spirit intreprinzator sau chiar grupari religioase si firme se intrec in a lansa instrumente ce pot fi descarcate de doritori si folosite pentru a descoperi gaurile din zidul cenzurii. Cei care incearca sa scape de cenzura, dar nu stiu cum, pot apela contra cost la "profesori" recrutati din randul studentilor care sa-i ajute sa creeze conexiuni criptate, sa utilizeze o aplicatie care pacaleste sistemul, dezvoltata de gruparea Falun Gong, UltraSurf, si sa acceseze retele peer-to-peer nesupravegheate.

Principala arma impotriva Scutului de Aur si a cenzurii in general o reprezinta insa numarul mare al celor care i se impotrivesc, care isi dau seama ca nu pot fi cu totii redusi la tacere. In ultima vreme s-a intensificat numarul celor care isi exprima nemultumirile online, forta multimii reusind sa determine intr-un caz schimbarea unei legi ca urmare a unei campanii duse de diverse site-uri. Pe de alta parte, guvernul nu poate bloca in totalitate continutul delicat. Provocarea tehnologica ar fi enorma si in plus ar fi afectate si companiile care-si desfasoara activitatile online.

Daca, spre exemplu, s-ar controla atent tehnologiile de criptare ce pot fi folosite si pentru evitarea restrictiilor, impunand directionarea detaliilor cartilor de credit prin sisteme de supraveghere deja aglomerate, economia ar avea de suferit. Pus sa aleaga, guvernul pare sa considere cresterea veniturilor drept o metoda mai buna de a-si mentine puterea decat spionatul celor care i se opun. Ceea ce nu trebuie sa uite autoritatile insa este ca, la fel ca in trecut, cand zidul construit de predecesorii lor nu i-a putut opri pe mongoli sa intre in Beijing, tot asa nici Scutul de Aur si nici alte sisteme asemenea lui nu le vor putea proteja de publicul a carui opinie este influentata in principal de internet.