Tornadele pot reduce încălzirea globală

03.08.2007
Tornadele pot reduce încălzirea globală

Pentru ochii oamenilor de rând dezastrele naturale care se abat în număr din ce în ce mai mare asupra planetei par răzbunări ale naturii, supărată pe noi din cauza poluării excesive. Pentru oamenii de ştiinţă însă uraganele, inundaţiile, tornadele şi tzunami-urile nu sunt altceva decât dezlănţuiri enorme de energie care, dacă ar putea fi stăpânită, ar deveni o sursă de energie eficientă şi suficientă pentru a acoperi nevoile populaţiei.

Louis Michaud este un om care nu sta cu mâinile în sân şi încearcă să pună la punct un proiect ambiţios, primul motor vortex atmosferic (AVE, Atmosferic Vortex Engine), o centrală care îşi trage energia dintr-o tornadă creată artificial, fără dezavantajele acestor fenomene atmosferice şi cu avantajele unei surse de energie regenerabilă şi nepoluantă.

AVE Atmosferic Vertex Engine

Fenomenul fizic care stă la baza tornadei artificiale este mişcarea de convecţie a aerului cald. Construcţia unui AVE este destul de simplă: un cilindru nu foarte înalt, cu partea superioară descoperită. La bază avem orificii prin care se introduce aer cald plus deflectoare care îi imprimă o mişcare circulară, facilitând crearea tornadei.

Cel mai important aspect care trebuie avut în vedere este operarea în siguranţă a tornadei, fiind primordială eliminarea oricărei posibilităţi ca aceasta să scape de sub control. Louis este sigur că poate controla tornada prin intermediul deflectoarelor şi prin oprirea fluxului de aer cald de la baza lui AVE. Un alt aspect, ţinănd cont de faptul că tornada se poate întinde până la 20 kilometri în atmosferă, este semnalizarea acesteia pentru a fi evitată de avioane.

AVE se preconizează a fi de cel puţin două ori mai eficient în producerea energiei electrice decât cea mai apropiată alternativă ecologică, turnul solar, format dintr-un cilindru colector, eficienţa crescând cu înălţimea, cel puţin până la un punct, când soluţia nu mai este viabilă.

AVE Atmosferic Vertex Engine

Deocamdată Louis a demonstrat principiul AVE într-un model experimental de un metru înălţime, urmănd ca urcarea la patru metri să testeze performanţa şi eficienţa proiectului. Frumuseaţea principiului este că centralele AVE se vor putea scala din punct de vedere al diametriului şi bugetului disponibil. Variantele comerciale cele mai mari se preconizează că vor avea un diametru de 200-400 metri şi vor genera între 50 şi 500 MW, la un cost de 60 milioane dolari. Ca să îţi faci o idee, Bucureştiul a consumat aproape 1000 MW în zilele de caniculă.

Rămâne de văzut când sau dacă AVE va deveni realitate, cert este că principiul de funcţionare nu scârţâie, iar Louis Michaud are experienţa necesară pentru a duce proiectul la bun sfârşit.