Italia interzice folosirea tehnologiilor de recunoaștere facială în spațiul public

Exceptând doar reprezentanții forțelor de ordine, Italia interzice folosirea tehnologiilor de recunoaștere facială în spațiul public.

Uniunea Europeană pregătește de ceva timp interzicerea folosirii tehnologiilor de recunoaștere facială, cât și alte instrumente de supraveghere bazate pe algoritmi predictivi, în spațiul public. Inițiativa a fost anunțată chiar în Parlamentul European, descriind măsuri preventive pentru descurajarea practicilor de supraveghere în masă a populației în țările membre UE. Concret, proiectul de lege vizează interzicerea unora dintre cele mai puternice tehnologii care ar putea fi folosite în scopul subminării democrației, sau îngrădirii libertăților civile a cetățenilor europeni. Deja folosite la scară largă în țări precum China, acestea sunt tehnologii pentru recunoaștere facială care ar putea identifica o persoană anume dintr-o mulțime de oameni, respectiv urmări în mod pas-cu-pas deplasările acesteia.

Cât despre măsura autorităților italiene de a grăbi implementarea acestor măsuri, aceasta pare să pornească de la controversele iscate în jurul unui nou accesoriu de tip smart glass pus la dispoziția autorităților din orașul Lecee. Echipat cu tehnologii de recunoaștere faciale, dispozitivul permite reprezentanților forțelor de ordine să recunoască din mulțime persoane suspecte sau urmărite pentru diferite infracțiuni. Totodată, tehnologia este folosită și în orașul toscan Arezzo, ochelarii purtați de către polițiștii de la circulație permițând acestora să verifice numerele plăcuțelor de înmatriculare, aflând în timp real detalii despre identitatea proprietarului autoturismului. Spre exemplu, polițistul „conectat” la radarul de viteză amplasat în apropiere poate trage pe dreapta șoferii fără a mai fi necesară comunicarea manuală a numerelor de înmatriculare vizate.

Principala nemulțumire a autorităților pare să fie lipsa de transparență cu privire la modul în care sunt folosite tehnologiile de recunoaștere facială, existând suspiciuni cu privire la încălcarea legislației europene în domeniu GDPR.

Potrivit legislației Uniunii Europene și italiane, prelucrarea datelor cu caracter personal de către organismele publice care utilizează dispozitive video este în general permisă din motive de interes public și atunci când este legată de activitatea autorităților publice. Cu toate acestea, municipalitățile care doresc folosească aceste tehnologii trebuie să încheie „pacte de securitate urbană” cu reprezentanții guvernului central, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul de față.

Astfel, deși folosirea tehnologiilor de recunoaștere facială pentru activități care țin de aplicarea legii ar putea fi în cele din urmă deblocată, s-ar părea că utilizarea acestora va fi sever limitată la scenarii de utilizare autorizate în mod expres, legislația europeană excluzând folosirea la scară largă a acestor tehnologii.

Din păcate, inițiativa Parlamentului UE nu este obligatorie, ceea ce înseamnă că tot legile din țările membre vor avea întâietate în fața directivelor UE, favorizând interesele și aspirațiile politicienilor locali.