UE militează pentru dreptul de ‚a fi uitat’ în mediul online

05.11.2010
UE militează pentru dreptul de ‚a fi uitat’ în mediul online

Oricine a fost activ în mediul online pentru suficient de mult
timp, ştie cât de greu poate fi să-ţi păstrezi anonimatul, fără ca
viaţa ta în mediul online să arate precum o carte deschisă oricui
doreşte să afle detalii ‘picante’ despre trecutul tău.

Câţi dintre noi, ajunşi la un nou job sau poate doar încercând
să abordăm un alt stil de viaţă, ne-am dorit să ne înscenăm propria
moarte în mediul online, prin care toate informaţiile relevante din
contul de Facebook,
Twitter, forum-uri şi blog-uri
să dispară fără să lase vreun indiciu care să mai
amintească de noi
. Un astfel de obiectiv este aproape
imposibil de atins în prezent, având de luptat împortiva reticenţei
cu care serviciile online renunţă la informaţiile pe care le-am
oferit, păstrând copii şi arhive pentru aproape tot ce am creat în
trecut.

O iniţiativă luată de Comisia Europeană doreşte să schimbe acest
fapt, ca parte a unei noi strategii de protecţie şi reformă a
datelor, ce oferă utilizatorilor „dreptul de a fi
uitaţi”
. Pentru a realiza acest lucru, UE vrea să
oblige companiile care oferă servicii online în care sunt procesate
date cu caracter personal, să ceară consimţământul utilizatorilor,
dar numai după ce aceştia au fost informaţi despre ce date le sunt
colectate. Mai mult decât atât, UE doreşte să ofere utilizatorilor
dreptul de a cere ştergerea integrală a înformaţiilor
colectate
.

Iniţiativa Comisiei Europene are drept scop stabilitea unor
reguli mai stricte şi bine definite de protecţie a datelor
personale, legile ce datează din anul 1995, cu mult înainte ca
servicii online precum Facebook să devină realitate, fiind depăşite
de realitatea actuală.

Regulile actuale se concentrează pe mai mult decât dreptul de a
fi uitat, acoperind numeroase aspecte referitoare la datele
personale şi modul cum pot fi utilizate aceste informaţii. Cele mai
importante referiri adresează modul în care informaţiile personale
ale unui individ pot fi utilizate ca probe de poliţie şi în
justiţie, dar şi cum cetăţenii UE pot realiza transferuri
securizate de informaţie către locaţii din afara statelor
comunitare.

Un alt scop al acestei iniţiative este cel de a mitiga incidente
nedorite, precum cel în care unele
aplicaţii Facebook au vândut date cu caracter personal către
terţi
. Cert este că implementarea unei astfel de
iniţiative va fi cel puţin anevoioasă, mai ales datorită reticenţei
cu care companiile vor răspunde presiunilor UE, dar şi dorinţa
acestora de a-şi păstra modul actual de operare, extrem de
profitabil pentru unele dintre ele.