VIDEO | Poliția secretă din România l-a urmărit pe un fotograf evreu. Câteva decenii mai târziu, dosarele lor au devenit un film

Documentarul „Plan contraplan/Shot Reverse Shot”, realizat de regizorul român Radu Jude și istoricul Adrian Cioflâncă, readuce în atenție supravegherea din 1985 a fotojurnalistului evreu american Edward Serotta de către poliția secretă din România, Securitatea.

La acea vreme, Serotta, născut în Atlanta în 1949, venise să documenteze monumentele comemorative ale celui de-al Doilea Război Mondial, fără să știe că naționalitatea, religia și aparatul său foto îl vor transforma într-o țintă a paranoiei regimului comunist, transmite Jewish Telegraphic Agency.

„Va fi pus sub supraveghere”, a declarat un spion, „pentru a preveni contactul cu elemente de protest parazitare”. Filmul de 22 de minute, care a avut premiera la Berlinale, contrastează amintirile lui Serotta cu rapoartele și fotografiile obsesive ale Securității și expune absurditatea controlului statului într-un regim care era, după cum remarca Cioflâncă, „extrem de serios” la acea vreme.

România sub Nicolae Ceaușescu a menținut un control strict asupra cetățenilor, în timp ce curta aprobarea Occidentului. Deși Ceaușescu era considerat mai deschis față de Occident – refuzând participarea la invazia Cehoslovaciei din 1968 și păstrând legăturile cu Israelul – jurnaliștii străini erau atât bineveniți, cât și spionați.

„Au venit 855 de jurnaliști occidentali în România în perioada Ceaușescu, iar 80 dintre ei erau americani”, a spus Cioflâncă. „În toate cazurile, au vrut să se amestece în activitatea jurnalistului și să-i influențeze munca”, a adăugat el.

Serotta, căruia i s-a acordat accesul în speranța că va scrie „articole pozitive despre România”, a întâlnit în schimb o societate sub supraveghere, unde hrana era insuficientă și frica omniprezentă.

Securitatea, care avea 11.000 de agenți și aproximativ jumătate de milion de informatori, a monitorizat 22 de milioane de români până la prăbușirea regimului în 1989. Peste 600.000 de cetățeni au fost închiși pe motive politice, iar peste 100.000 au murit, potrivit unui raport al guvernului.

Când Cioflâncă i-a arătat ulterior lui Serotta dosarul său – de aproximativ 300 de pagini –, fotograful a recunoscut: „Nu credeam că sunt suficient de important ca să am unul”.

Documentele au dezvăluit eforturile de a minimiza rolul României în Holocaust, care a curmat viața a cel puțin 380.000 de evrei. În mod ironic, fotografiile de slabă calitate făcute de cei care îl supravegheau pe Serotta completează acum propria sa arhivă. „Fotografiile sunt grozave pentru că arăt tânăr”, a glumit el.