Zune HD – viitor de aur, PMP-ul are!

08.12.2009
Zune HD – viitor de aur, PMP-ul are!

La sfârşitul anului 2006, Microsoft lansa gama de
player-e MP3 Zune
pentru a concura cu iPod-urile de la Apple.
Pentru ţara noastră această veste a fost aproape irelevantă.
Microsoft a ales să se lupte cu Apple la ei acasă şi nu
peste mări şi ţări. Astfel, în mod oficial, doar americanii şi
canadienii aveau acces la dispozitivele concepute în
Seattle.
Microsoft nu a avut însă un concurent real pentru
iPod Touch până anul acesta. Am scris despre anunţarea oficială a
lui
Zune HD
în luna mai, iar în septembrie, gigantul software a
lansat unul din cele mai interesante gadget-uri ale anului.

Microsoft Zune HD - PMP-ul de ultimă generaţie

Un PMP cu touchscreen în armură

Puse unul lângă celălalt, se poate observa că Zune HD este cu
aproape 1 cm mai scurt şi mai îngust decât
competitorul
de la Apple. La grosime, doar cine vrea poate să
vadă o diferenţă infimă în favoarea lui iPod-ului, însă la
greutate, acesta pierde. Lăsând la o parte gama de culori
accesibilă, îndrăznesc să spun că Zune HD are o carcasă mai
masculină, cu forme mai colţuroase şi care se adresează celor care
nu suportă ca payer-ul lor să fie comparat cu o oglindă. Deoarece
controlul interfeţei se face cu ajutorul ecranului, dispozitivul
are doar trei butoane: cel de pornire, cel de sub ecran pentru
accesarea meniului principal şi unul lateral care accesează
controlul redării.

Carcasa metalică, mai sofisticată decât cea a lui iPod Touch

Portul proprietar, un „rău” necesar

Am fost iniţial dezamăgit când am văzut portul proprietar pentru
conectare la calculator. A fost unul din momentele în care am
crezut că Microsoft a luat-o pe urmele lui Apple, însă după o
documentare ceva mai amănunţită mi-am schimbat părerea.
Portul are prea mulţi pini pentru o conexiune la portul
USB, însă îndeajuns de mulţi pentru a permite conectarea la un LCD
TV.
Opţiunea este foarte tentantă, ţinând cont că prin
acea mufă poate ieşi semnal video 720p, însă rămâne o opţiune
pentru cei care chiar o doresc. Conectarea la calculator este
posibilă doar prin intermediul unui dock, achiziţionat separat cu
90 $.

3.3″, OLED, 16:9, capacitiv, multitouch

Acestea sunt principalele caracteristici ale unui ecran superb.
Culorile sunt vii, iar unghiurile de vizibilitate aproape perfecte.
Timpul de răspuns este şi el pe măsură, ghosting-ul fiind aproape
insesizabil. Din păcate, ca la orice ecran pe care pui degetul,
amprentele pot deveni stresante, mai ales în lumină naturală. Am
simţit de multe ori nevoia să-l şterg cu ceva. Comenzile tactile
îşi au farmecul lor şi cred că cei interesaţi de acest produs sunt
conştienţi de micile secreţii ale pielii de pe degete. Zune HD este
dotat şi cu accelerometru, însă el funcţionează doar în anumite
aplicaţii. Microsoft s-a încăpăţânat să facă doar o singură
versiune a interfeţei şi meniurilor, cu aspect portret.

Pentru ecran, producătorul merită felicitări

Specificaţii

  • Ecran: 3.3″, OLED, 480×272, capacitiv
  • Memorie: 16 GB
  • Suport audio: WMA, WMA Pro, WMA Lossless, AAC,
    MP3
  • Suport video: WMV/HD (max. 1280×720 cu 30
    fps), MPEG-4 (max. 720×480 cu 30 fps), H.264 (max. 1280×720 cu 30
    fps), DVR-MS (TV)
  • Suport imagini: JPEG
  • Radio: FM, HD Radio
  • Reţea: 802.11b/g
  • Ieşire audio: jack 3,5 mm, digitală optică
    (prin dock)
  • Ieşire video: HDMI şi compozit prin dock
  • Dimensiuni: 102 x 53 x 8,9 mm
  • Greutate: 74 g
  • Autonomie audio: 33 de ore
  • Autonomie video: 8,5 ore

Un singur buton sub ecran este suficient

Ingredientul secret: NVIDIA Tegra

Înainte de-a ajunge la specificaţiile obscene de la partea de
suport video de mai sus, voi discuta puţin despre interfaţa grafică
a lui Zune HD. Am mai văzut până acum telefoane mobile şi chiar
PMP-uri, unele purtând semnătura Apple, care aveau o interfaţă
foarte fluidă, însă modelul de faţă se remarcă imediat. Mai rar
vezi meniuri care se mişcă perfect, fără vreo întârziere, oferind
un feedback excelent utilizatorului. Animaţiile optimizate nu sunt
însă o noutate. În aplicaţia de vizualizare a pozelor şi în
browser-ul web, accelerometrul schimbă orientarea imaginii în
funcţie de mişcarea player-ului. Rotirea se face instantaneu, în
cazul browser-ului având loc în acelaşi timp şi o schimbare a
corpului caracterelor. Zoom-ul este la fel de rapid, atât pe
paginile web, cât şi pe imagini, fiind acţionat cu două degete.

Zune HD - meniul minimalist

De-a lungul timpului am testat aici la go4it.ro destul de multe
netbook-uri şi unul din testele folosite pentru cuantificarea
performanţei a fost rularea unui fişier video 720p. O bună parte
din modelele vechi picau acest test. Zune HD, un player cu
dimensiuni mult mai mici decât ale lor redă perfect fişiere WMV HD
cu rezoluţia 1280×720 de pixeli, la 30 de cadre pe
secundă.
Aşa cum am spus la început, secretul stă în două
cuvinde: Nvidia Tegra. APX 2600 este un SOC (system on chip) care
facilitează această experienţă unică la ora actuală.

Pentru comparaţie, indiferent de format, iPod Touch nu poate să
redea fişiere video cu o rezoluţie mai mare decât cea VGA. Nu mai
vorbim de faptul că navigarea în clipurile HD cu care am
testat player-ul se face instantaneu
. Procesorul include
un nucleu ARM11, unul ARM7 şi alte 6 nuclee pentru decodarea audio
şi video. Sistemul de operare din spatele meniului este Windows CE.
Aceasta înseamnă că multe alte aplicaţii ar putea rula la fel de
fluent şi Microsoft ne lasă cu această ocazie să privim puţin în
viitor. Nu peste mult timp, App Store-ul pentru iPhone şi iPod va
avea un omolog în marketplace-ul Zune.

Salutări din Seattle - doar pentru cunoscători

Un player incomplet sau o platformă multimedia
incipientă?

Deşi Zune HD oferă multe facilităţi, mi-a fost greu să-l
încadrez fără vreun dubiu într-o anumită categorie a player-elor
portabile. Suportul audio, bogat în formate proprietare
Microsoft, evită alte formate populare cum ar fi FLAC şi
OGG.
Limitările nu se opresc aici. În afară de
selectarea unei presetări de egalizator din meniu şi a ordinii de
redare a melodiilor, nicio altă opţiune nu este oferită
utilizatorului.
Nu cred că sunt pretenţios, dar un player
de asemenea calibru putea să ofere măcar un egalizator
personalizabil. Ieşirea audio este de calitate, însă căştile din
pachet s-ar putea să nu fie pe gustul tuturor. S-ar putea ca
Microsoft să ofere funcţionalităţi audio în plus prin intermediul
magazinului de aplicaţii, însă dacă ele costă, se va intra pe un
făgaş bătătorit de Apple. Nu ne facem iluzii că un utilizator ar
cumpăra Zune HD doar pentru a asculta muzică, însă alţi producători
au modele
mult mai bine dotate
la acest capitol.

După ce a trecut entuziasmul iniţial şi am ajuns familiar cu
player-ul, am mai avut o surpriză neplăcută din partea Microsoft.
Conectarea lui Zune HD la calculator nu face altceva decât
să încarce bateria. Pentru transferul fişierelor avem nevoie
fratele lui iTunes şi anume Zune software.
Din punctul de
vedere al unui utilizator căruia îi place să controleze lucrurile,
Zune HD este frustrant. Un PC fără acces la Internet, de unde să
descarce aplicaţia aferentă, este echivalent pentru acest player cu
o priză cu port USB.

Butonul lateral activează meniul din care se ajustează volumul

Pentru Microsoft, Zune HD trebuie să producă
bani

Pentru Microsoft, seria Zune este profitabilă nu prin
vânzarea de unităţi, ci prin utilizarea lor ulterioară.
Cu
un abonament de 15 $ pe lună, utilizatorii au acces la peste 6
milioane de melodii pe care le pot descărca fără o limită de spaţiu
pe perioada în care plătesc. Totuşi, ei pot păstra pe calculator
doar 10 melodii în fiecare lună din cele ascultate. Acestea
fiind spuse, înţelegem de ce Microsoft vinde player-ul doar pe
pieţele unde ştie că pirateria este scăzută şi utilizatorii nu au
nimic împotriva unei dependenţe de o aplicaţie şi un catalog audio
online.
De asemenea, ne gândim că preţul din magazin al
dispozitivului este mult mai mic decât cel de producţie, profitul
venind din abonamente momentan şi din aplicaţii într-un viitor
apropiat.

Nvidia Tegra şi viitorul PMP-urilor

De fapt, putem să vorbim despre Nvidia Tegra şi viitorul
dispozitivelor mobile, nu doar al PMP-urilor. SOC-ul se potriveşte
la fel de bine într-un player portabil, cât şi într-un telefon
mobil, unde ar putea apropia experienţa utilizatorului de cea a
folosirii unui netbook şi poate chiar mai mult. Cu suportul
pentru animaţii flash bătând la uşă, Nvidia Tegra ar putea fi
răspunsul la problema accesului total la Internet cu ajutorul unui
dispozitiv ce
încape lejer
într-un buzunar.
Când Zune HD a ajuns în
redacţie, unul din colegi a întrebat unde se introduce cartela GSM.
Noi o transmitem mai departe la atât către Microsoft, cât şi către
Nvidia.

Bureţi coloraţi pentru căşti - numai pentru cei interesaţi

Concluzii

Pentru un gadgetar care pune prima dată mâna pe el,
Microsoft Zune HD este o jucărie excepţională.
Nvidia
Tegra ne arată cât de departe s-a ajuns cu miniaturizarea şi
nivelul de performanţă. Zune HD pare să fie doar o simplă flexarea
din partea companiei care până acum era cunoscută pentru plăcile
video. Microsoft a implementat SOC-ul într-o aplicaţie care să-l
mulţumească din punct de vedere financiar, însă ar putea avea un
cuvânt greu de spus în continuare pentru popularizarea lui Tegra.
Cât despre player-ul Zune HD 16 GB, la preţul de 220 $ el
reprezintă o alternativă excelentă la iPod-ul Touch de 8
GB.
Chiar şi versiunea de 32 GB (290 $) este mai ieftină
decât modelul cu capacitate identică de la Apple. Da, lipsesc
multele aplicaţii şi jocurile, însă pentru cei care nu pun prea
mare preţ pe ele sau aşteaptă popularea marketplace-ului Zune,
alegerea este chiar uşoară.

Zune HD - doar pentru americani şi canadieni

Plusuri şi minusuri:

[+]
rulează 720p nativ mai bine decât un netbook
[+]
ieşire video 720p, cu dock opţional
[+]
browser Web cu navigare multitouch
[+]
construcţie impecabilă
[+]
suport pentru viitoare aplicaţii de pe Zune marketplace
[]
aplicaţie proprietară de sincronizare
[]
player audio simplist
[]
se vinde doar în State Unite şi Canada