Android 5.0 Lollipop: ce este nou, interesant şi bun

Android 5.0 Lollipop: ce este nou, interesant şi bun
Un nou mediu grafic

Pentru o bună perioadă de timp, Google nu a dezvăluit nici un detaliu despre viitoarea versiune majoră a sistemului de operare Android, şi doar ocazionalele informaţii neoficiale ne-au dat de înţeles că ni se pregăteşte ceva deosebit. Într-un final, compania a anunţat Android 5.0 în vara acestui an şi, după o aşteptare cam lungă, a publicat codul final în AOSP şi ne-a oferit actualizările pentru terminalele Nexus.

Un nou mediu grafic

Prima versiune a sistemului de operare Android a fost de la bun început o răţuşcă urâtă, interfaţa grafică mohorâtă şi neinspirată fiind net inferioară celei strălucitoare oferite de noua vedetă iOS. Odată cu saltul la versiunea 2.x, mediul grafic al platformei Android a fost îmbunătăţit treptat, însă progresul până la Gingerbread inclusiv a fost neconvingător şi interfeţele proprietare precum HTC Sense au fost la mare preţ în perioada 2010 – 2011.

Marea schimbare a survenit odată cu sosirea actualului designer-şef Matias Duarte, elementele noi testate pe tabletele Android 3.0 fiind îmbunătăţite, ajustate, finisate şi implementate în Android 4.0. La trei ani de la lansarea Ice Cream Sandwich, Android avea însă nevoie de o cosmetizare consistentă, iar noul Android 5.0 Lollipop oferă cea mai drastică schimbare de design survenită de la Honeycomb încoace.

Originile noului limbaj de design Material îşi trag seva din interfaţa Google Now, care a fost lansat acum aproape doi ani şi jumătate. Acesta a fost primul produs software Google care a folosit blocurile de conţinut bine definite, aşa-numitele Cards, culorile puternice şi fonturile lizibile şi contrastante. Pornind de la aceste idei de bază, Google a adăugat diverse alte elemente şi le-a împachetat în noua interfaţă pe care Android o va folosi în anii care vor urma.

Construcţia noii interfeţe din Android 5.0 (conform Google)

La fel ca iOS 7, Android 5.0 s-a încadrat în linia tendinţelor de design actuale şi oferă acum o interfaţă complet plată. Matias Duarte afirmă că noul mediu grafic încearcă să imite hârtia, fiind astfel doar o extensie a conceptului original al cartonaşelor din Google Now. Din această idee de bază au apărut apoi suprafeţele plate ample cu fundal alb uniform, culorile puternice care folosite pentru anumite componente ale interfeţei, barele de încărcare subţiri şi discrete, butoanele circulare simple şi fonturile lizibile cu spaţiere generoasă.

Elementele de design pe scurt: butoane, comutatoare, fonturi, demarcaţii şi culori

Animaţiile au fost şi ele radical îmbunătăţite, schimbările fiind vizibile indiferent dacă vorbim de deschiderea şi închiderea App Drawer, de activarea unor butoane sau de deschiderea şi închiderea aplicaţiilor. La fel de simple şi plate ca restul componentelor grafice, acestea folosesc diverse artificii de design interesante, cum ar fi derularea aplicaţiilor din spatele Navigation Bar, extinderea App Drawer din cadrul butonului dedicat sau afişarea unor elemente circulare sau semicirculare la activarea unor butoane sau atingerea capetelor unor liste derulabile.

După cum se observă din imaginile ataşate acestui articol, noul mediu grafic este mai aerisit, mai ordonat şi, în ciuda suprafeţele ample viu colorate, nu este ţipător sau deranjant. Probabil că excesul de alb va deranja utilizatorii terminalelor cu ecrane AMOLED, însă acesta este decizia Google şi nu prea aveţi ce face.

Implementarea Material Design nu este lipsită de probleme. După cum se observă mai jos, unele ecrane sunt plictisitor de golaşe şi exagerat de strălucitoare, iar altele au trecut printr-un control al calităţii insuficient de riguros şi sunt destul de neclare din cauza slabei delimitări între titluri, denumirile grupurilor de elemente şi elementele efective.

Mai puţin plăcut: prea mult alb, delimitarea prea slabă între elemente, prea multe variaţii de fonturi
 

Micile inconsistenţe nu au dispărut, ideea de a pune semnul exclamării peste indicatorul de semnal atunci când nu există nici o conexiune de Internet activă fiind teribil de proastă deoarece arată mai degrabă a eroare de cartelă SIM. În final, Google a eliminat cele două panouri separate pentru notificări şi scurtături din interfaţa pentru tabletă din Android 4.4 şi le-a comasat într-unul singur centralizat, iar acest lucru arată urât pe tabletele mari ţinute în modul de lucru orizontal.

Eroare de SIM? Nu, doar o pictogramă anapoda care arată lipsa conexiunilor de date

Lansat acum un an împreună cu Nexus 5, noua interfaţă Google Now Launcher ar trebui să fie bine-cunoscută utilizatorilor deoarece este disponibilă de o bună perioadă de timp în Google Play. Android 5.0 Lollipop oferă şi vechiul Home Launcher, însă acesta nu aduce prea multe schimbări şi nu este nici măcar setat în mod implicit pe terminalele Nexus sau Google Play Edition mai noi, aşa că vom rămâne şi noi la noul Google Now Launcher deoarece acesta are un aspect grafic superior, se integrează mai bine cu Material Design, oferă acces rapid la excelentul asistent digital Google Now şi este un produs software important care va fi dezvoltat constant. 

Google Now Launcher (stânga) şi vechiul Home Launcher (dreapta)

 

Lockscreen, notificări, Interruptions şi Overview

Lockscreen, notificări, Interruptions şi Overview

Schimbarea se remarcă încă de la prima iniţializare a sistemului de operare. Noul Lock Screen nu face abuz de elemente grafice suplimentare şi oferă un mediu plat şi gol în care sunt implementate doar trei butoane pentru deblocare, accesarea telefoniei şi accesarea camerei foto. Deblocarea ecranului sau activarea celorlalte două butoane se poate face prin gesturi, pe lângă intuitiva mişcare de jos în sus pentru deblocare fiind implementate şi mişcări orizontale dinspre stânga sau dreapta care vor declanşa celelalte două acţiuni. Tot aici se remarcă şi noile animaţii, accesarea rapidă a telefoniei sau camerei foto fiind însoţită de afişarea unei „umbre” vectoriale plate şi simple.

Sistemul de operare Android a excelat dintotdeauna atunci când vine vorba de notificări, iar Lollipop a îmbunătăţit şi extins acest sistem. La o primă vedere, Status Bar arată la fel ca înainte, însă în spatele acestuia se ascunde un meniu nou. Odată deschis, acest nou meniu va arăta mai multe detalii despre oră, dată, utilizatorul activ şi lista întreagă de notificări. O mişcare suplimentară în jos va deschide şi lista scurtăturilor rapide (Quick Settings), iar acest meniu a fost şi el cosmetizat.

Inconsistenţele enervante din Android 4.4, cum ar fi de pildă neintuitiva apăsare lungă pentru comutarea butonul Wi-Fi, au dispărut. Toate butoanele funcţionează acum aşa cum trebuie, iar în spatele unora dintre ele, cum ar fi Data sau Cast Screen, se ascund meniuri noi cu detalii şi opţiuni suplimentare. Pe lista noutăţilor se fac remarcate noua lanternă sau posibilitatea de ajusta luminozitatea fără a întrerupe rutina de ajustare automată a luminozităţii.

Sistemul de notificări a fost extins acum şi în Lock Screen. La fel ca în cazul Notification Area, notificările afişate aici vor putea fi extinse, şterse dintr-o mişcare sau deschise în aplicaţia de origine. Deoarece notificările afişate aici pot fi văzute chiar şi atunci când terminalul este blocat, Android 5.0 oferă o opţiune, ascunsă în sub-meniul Sound & Notification, care permite blocarea lor în acest mod de lucru. Tot aici utilizatorii vor găsi un meniu care permite blocarea notificărilor la nivelul fiecărei aplicaţii în parte sau ajustarea priorităţii lor pentru noul Interruption Mode.

Pe lista tipurilor de notificări a apărut acum şi Heads-up, un mesaj care va fi afişat în partea superioară a ecranului în cazul apelurilor telefonice, SMS-urilor sau alarmelor şi care va putea fi accesat sau ignorat după dorinţă.

Privind partea goală a paharului, sistemul de notificări din Android 5.0 a pierdut însă opţiunea Ticker, care permitea afişarea secvenţială a informaţiilor dintr-o notificare direct în Status Bar, la butonul de setări se ajunge la fel de greu, iar modul de lucru nu necesită mai puţine apăsări sau gesturi ca până acum.

Noul Interruptions este o noutate absolută pentru Android, acesta fiind o combinaţie utilă între profilurile de sunet, Do Not Disturb şi opţiunile de tip Quiet Hours. Accesabil prin apăsarea butoanelor pentru ajustarea volumului, Interruptions oferă trei moduri de lucru: normal, complet tăcut (None) şi personalizabil (Priority). Atunci când activează unul dintre cele două moduri restricţionate de lucru, utilizatorul poate alege activarea permanentă sau pentru o perioadă de timp limitată între 15 minute şi 8 ore. Tot aici este implementat şi Silent Mode, însă ne lovim iar de o inconsistenţă de design: pictograma clopoţelului este de fapt un buton, dar nu-ţi dai seama de asta până nu apeşi din greşeală pe el, iar vibraţiile nu poti fi oprite pe această cale pentru un mod Silent complet.

Funcţia Quiet Hours este îngropată în sub-meniul  Sound & Notification, unde utilizatorul poate alege zilele şi orele între care profilul Priority va deveni activ în mod automat.

În cazul profilului Priority, utilizatorul va putea alege tipurile de mesaje care vor rămâne active: notificări, SMS-uri şi apeluri telefonice. Pentru cele două din urmă, utilizatorul va putea alege între activarea lor pentru toate apelurile, pentru apelurile venite din partea unui contact salvat în agendă sau pentru apelurile venite din partea unui contact favorit. Pentru notificări, utilizatorul va putea alege individual aplicaţiile care vor rămâne active şi în Priority Mode din acelaşi meniu menţionat mai sus.

Overview, adică fostul meniu Recent Apps, a fost şi el modificat. În locul listei verticale de programe, Android 5.0 oferă un carusel care este mai uşor de răsfoit. Modul de interacţiune nu s-a schimbat, utilizatorul putând închide aplicaţii printr-un gest lateral, însă modul de lucru a trecut prin câteva schimbări. La fel la iOS, Android 5.0 va afişa aici atât aplicaţiile active cât şi cele uitate în fundal şi închise de către sistemul de operare, şi, în plus, va păstra lista şi după repornirea sistemului de operare. Din acest motiv, Overview are un comportament ceva mai straniu, unele aplicaţii închise manual apărând din nou în listă din motive doar de Google ştiute.

O altă opţiune interesantă este posibilitatea anumitor aplicaţii, cum ar fi de pildă Google Chrome, să afişeze tab-urile multiple deschise direct în Overview şi să permită închiderea lor de aici.

Overview a primit o mică opţiune interesantă numită Screen Pinning. Aceasta trebuie activată iniţial din sub-meniul Security şi va oferi posibilitatea blocării unei aplicaţii pe ecran în cazul în care, de exemplu, vreţi să-i daţi unui prieten telefonul să se uite la nişte poze. Aplicaţiile din Overview vor avea acum o pictogramă suplimentară care permite blocarea lor, iar ieşirea din acest mod de lucru necesită apăsarea unei combinaţii de taste şi, opţional, introducerea parolei sau PIN-ului.

 

Securitate, conturi multiple, Backup & Restore, ART

Securitate, conturi multiple, Backup & Restore, ART

După cum am scris anterior, Android 5.0 foloseşte o criptare superioară care păstrează în siguranţă datele utilizatorului prin utilizarea atât a unor chei generate hardware cât şi a unora generate în funcţie de parolă sau PIN, ceea ce face practic imposibilă spionarea cu ajutorul unei aplicaţii ascunse sau decriptarea ulterioară a memoriei interne. Această criptare este activată în mod implicit în cazul terminalelor noi, cei care folosesc modele mai vechi (cum a fost cazul nostru) fiind nevoiţi să facă acest lucru manual. Înainte de a purcede la această operaţiune, trebuie subliniat faptul că penalizarea de viteză pe telefonul nostru de test Nexus 4 a fost drastică. Din fericire, sistemul de operare era proaspăt instalat şi reiniţializarea completă necesară pentru renunţarea la această criptare nu m-a afectat prea tare, însă dacă faceţi o actualizare OTA şi păstraţi datele vechi, este recomandat să vă gândiţi de două ori înainte să apăsaţi butonul Encrypt.

Dincolo de această criptare superioară, sistemul de securitate din Android se remarcă prin trei noutăţi. Mai întâi de toate, vechea deblocare cu ajutorul recunoaşterii faciale a fost net îmbunătăţită. Jucându-mă cu noile opţiuni, am setat o parolă şi am m-am întrebat de ce nu se activează protecţia cu PIN, pentru a-mi dau seama câteva secunde mai târziu că de fapt totul merge aşa cum trebuie şi că recunoaşterea facială a devenit pur şi simplu foarte rapidă şi extrem de discretă. Cea de-a doua noutate interesantă face parte tot din Smart Unlock şi foloseşte echipamentele Bluetooth sau NFC pentru deblocarea telefonului. Creată aparent pentru accesoriile inteligente, aceasta facilitate se poate folosi fără nici o problemă cu orice echipament de acest gen şi este o adevărată plăcere să legi, de exemplu, telefonul de sistemul audio Bluetooth de acasă şi acesta să se deblocheze atunci când intri pe uşă.

Apărute pe tabletele Android 4.2 şi implementate ocazional de producători şi pe alte produse, conturile multiple de utilizator au poposit acum oficial şi pe telefoanele Android. Fiecare utilizator beneficiază de propriul său spaţiu personalizat cu setările, conturile şi aplicaţiile sale, singurul punct comun fiind faptul că actualizarea aplicaţiilor se face pentru toţi utilizatorii în acelaşi timp. Administratorii terminalului pot crea conturi simple, caz în care pot restricţiona doar accesul la telefonie şi SMS, sau pot crea profiluri restricţionate pentru conturile noi. Acest ultim mod de lucru este oferit, din nou, doar pe tablete.

La prima iniţializare pe curat a unui telefon Android 5.0, utilizatorul va observa câteva noutăţi interesante. Mai întâi de toate, Android 5.0 se integrează cu autentificarea în doi paşi Google, ceea ce este o veste foarte bună pentru cei care o folosesc. Trecerea de la vechiul telefon Android 2.3 (sau mai nou) a fost şi ea îmbunătăţită, Android 5.0 folosind autentificarea prin NFC şi transferul prin Bluetooth pentru a copia toate informaţiile şi setările necesare unei migrări fără dureri de cap.

Platforma Android a beneficiat şi până acum un sistem de backup online, însă acesta a fost o glumă destul de nesărată deoarece funcţiona doar când voia şi nu ştiai niciodată dacă se va activa sau nu pe un terminal nou. Odată cu Android 5.0, acest sistem a fost refăcut şi funcţionează mult mai bine. Mai întâi de toate, Google va stoca în plus toate setările şi datele unei aplicaţii instalate şi le va restaura atunci când aceasta va fi reinstalată. Mai utilă este însă opţiunea de a salva profiluri individuale pentru fiecare telefon activat în parte şi de a-l restaura la alegere pe oricare dintre acestea în timpul procedurii iniţiale de setare a unui telefon nou.

În final, cea mai ascunsă dar şi cea mai importantă modificare este apariţia Android Runtime ART) , care înlocuieşte vechea maşină virtuală Dalvik. Acum şapte ani, când a anunţat dezvoltarea platformei Android, Google a ales platforma Java şi a implementat o maşină virtuală (Dalvik VM) pentru a rula acest cod. Implementarea are avantaje indiscutabile, dezvoltatorii scriind o singură aplicaţie care poate funcţiona indiferent de arhitectura terminalului deoarece doar maşina virtuală trebuie compilată de către producătorul telefonului pentru fiecare platformă ARM, MIPS sau x86 în parte.

Java este însă lent, aşa că Google a ales de la bun început bytecode, adică ceva mai mult decât un simplu limbaj interpretat şi ceva mai puţin decât un cod nativ. Deşi a adăugat pe parcurs compilare nativa în timp real (JIT), multiprocesare şi Garbage Collector, în timp s-a observat destul de clar că Dalvik nu mai poate face cerinţelor moderne şi puterii imense de procesare a noilor platforme mobile.

Disponibil încă de la Android 4.4, dar într-o formă experimentală, noul ART este un pas înainte. Pentru utilizator, această modificare va fi practic invizibilă, însă aplicaţiile nou instalate pe telefon vor fi compilate de la bun început în cod maşină şi vor funcţiona la parametri (teoretic) mai buni. Avantajul codului unic din cadrul aplicaţiilor se păstrează, însă în locul compilării repetate segmentate în timp real oferită de JIT, acum avem de-a face cu o compilare reală definitivă. Singura penalizare este consumul ceva mai mare de timp de procesor după instalarea unei aplicaţii noi şi, în cazul actualizării unui telefon mai vechi la Lollipop, de timpul foarte mare necesar compilării aplicaţiilor deja instalate. Bineînţeles, nu trebuie uitată noua compatibilitate cu arhitectura ARMv8 pe 64 de biţi, dar acesta este doar începutul unui drum lung către migrarea completă la noua arhitectură.

Google afirmă că trecerea la ART va oferi performanţe mai bune şi autonomie mai mare. Nu am testat noul sistem de operare decât pe un singur terminal Nexus 4 şi de-a lungul unei perioade de numai şase zile, aşa că îmi este greu să trag o concluzie clară. Interfaţa şi multitasking-ul sunt rapide, ceea ce este nemaipomenit pentru un telefon vechi de acum doi ani. Unele aplicaţii par mai sprintene, cum ar fi de pildă Facebook sau Twitter, însă altele, cum ar fi de pildă Skype, pornesc chiar mai greu decât înainte. Impactul adevărat îl vom vedea în lunile care vor urma, atunci când vom avea mai multe terminale Android 5.0 şi vom avea o imagine mai clară asupra acestei importante schimbări.

Aplicaţii, alte detalii ascunse, concluzii

Aplicaţii şi alte detalii ascunse

Toate aplicaţiile incluse în actualizările Nexus la Android 5.0 au primit şi ele o actualizare de interfaţă şi funcţii. Cum Google a hotărât acum ceva timp să le pe cele mai multe dintre ele prin intermediul App Store, actualizările nu mai sunt o surpriză pentru nici un utilizator Android.

Ca trăsături particulare specifice strict platformei Lollipop, se poate remarca dispariţia aplicaţiei Mail, care este acum doar o scurtătură către noul Gmail, şi dispariţia aplicaţiei Gallery, care a fost înlocuită cu Photos. Prima schimbare probabil să îi va înfuria pe mulţi deoarece, deşi noul Gmail are suport Exchange şi POP3/IMAP, nu mai are un Inbox unificat. Schimbările prin care a trecut şi Calendar probabil că nu vor fi pe placul celor care-şi planifică cu mult timp înainte evenimentele deoarece acesta nu mai are un mod de vizualizare anuală şi pare mai degrabă o clonă de Sunrise Calendar, axată strict pe evenimente cronologice din viitorul apropiat.

Pentru cei care nu au testat încă noile versiuni ale acestor aplicaţii, am ataşat mai jos încă o galerie cu câteva actualizări de interfaţă mai interesante.

Este greu să treci în revistă toate modificările aduse de o actualizare atât de consistentă, cei curioşi şi mai tehnici putând consulta întreaga listă de noutăţi pe site-ul Google. Printre acestea trebuie să subliniem anumite detalii mai interesante:

USB Audio şi Low Latency Audio: Android a fost penalizat de lipsa unui nucleu audio cu latenţe scăzute, ceea ce a împiedicat lansarea unor aplicaţii serioase pentru făcut muzică. Android 5.0 repară această problemă, şi adaugă suport nativ USB Audio pentru audiofilii care preferă DAC-urile externe dedicate şi suport audio multicanal.

NuPlayer: Google a înlocuit vechiul mediu multimedia AwesomePlayer cu NuPlayer, deşi o privire aruncată prin secţiunea Developer Options ne spune că acesta este considerat încă experimental. Teoretic, NuPlayer va oferi optimizări superioare pentru streaming-ul audio/video online, însă unii utilizatori se plâng deja de probleme.

Battery Saver: o opţiune întâlnită pe alte telefoane, Battery Saver promite sporirea autonomiei prin oprirea vibraţiilor, întreruperea actualizărilor din fundal şi utilizarea unui scheduler conservator pentru procesor. Opţiunea poate fi activată manual sau poate fi setată să se activeze singură atunci când nivelul bateriei ajunge la 15 sau 5 procente.

Servicii de reţea mai stabile: Android 5.0 se laudă cu treceri fluide între reţelele Wi-Fi sau 3G/4G fără a provoca întreruperi şi cu o eficienţă mai bună a rutinelor Bluetooth Low Power.

Concluzii

Cea mai radicală actualizare a platformei Android din ultimii 3 ani, Android 5.0 Lollipop nu este lipsită de unele mici probleme, dar am renunţat de multă vreme să-mi mai fac iluzia că Google, Microsoft sau Apple pot lansat o versiune majoră (aproape) perfectă. Cea mai vizibilă actualizare, atât la propriu cât şi la figurat, este noul Material Design. Probabil că unii utilizatori nu vor fi mulţumiţi şi se vor plânge, aşa cum s-au plâns şi utilizatorii de iOS acum un an, dar cum Pământul nu s-a oprit din învârtit atunci, nu o va face nici acum. Contează mai mult că noul Android 5.0 a primit nişte haine noi strălucitoare care îl fac mai proaspăt şi mai atractiv şi că acesta oferă o multitudine de noutăţi tehnice precum ART sau suportul pentru arhitecturile pe 64 de biţi care împing mai departe cel mai popular sistem de operare al momentului.