Energia solară, oficial, cea mai ieftină sursă de electricitate din istorie

Autor: Aurelian Mihai 25.10.2020
Energia solară, oficial, cea mai ieftină sursă de electricitate din istorie

Un raport al Agenției Internaționale de energie (IEA) confirmă ceea ce mulți suspectau deja: energia solară captată folosind instalațiile fotovoltaice are acum costuri atât de mici, încât reprezintă cea mai ieftină sursă de energie electrică aflată la dispoziția companiilor de utilități.

Acest ideal a devenit posibil și datorită numeroaselor subvenții și politici fiscale care ajută la diminuarea riscului și amortizarea mai rapidă a costurilor pentru investitorii în proiecte fotovoltaice, respectiv, alte surse de energie regenerabilă.

Energia solară, mai ieftin de obținut decât electricitatea livrată de centrale pe bază de cărbune

Raportul întins pe 464 de pagini, publicat de IEA, subliniază, de asemenea, impactul „extraordinar de turbulent” al coronavirusului și viitorul „extrem de incert” al consumului global de energie în următoarele două decenii. Reflectând această incertitudine, raportul pe anul acesta trasează patru „căi” de urmat până în anul 2040, toate vizând o creștere majoră a importanței surselor regenerabile de energie. Principalul scenariu al IEA vizează o producție solară cu 43% mai mare până în 2040 decât se estima în 2018, parțial datorită noilor analize de costuri, care arată că energia solară este cu 20-50% mai ieftină decât se credea.

În ciuda accelerării adopției surselor de energie regenerabilă și declinul folosirii cărbunelui, IEA consideră că este prea devreme pentru a declara atingerea vârfului utilizării globale a petrolului, cu excepția cazului în care există o acțiune climatică mai puternică. Spre exemplu, estimările arată că cererea pentru combustibili fosili ar putea crește cu 30% până în 2040, cu excepția cazului în care strategia pentru combaterea încălzirii globale va fi înăsprită dincolo de obiectivele asumate până acum.

Pentru prima dată, IEA modelează un scenariu care vizează emisii net-zero de CO² până în anul 2050, având drept țintă limitarea încălzirii globale sub pragul de 1.5°C, considerat a fi limita superioară pentru evitarea consecințelor cele mai grave asupra ecosistemului și, prin extensie, asupra civilizației umane. Spre exemplu, una dintre schimbările propuse este lucratul de acasă timp de trei zile pe săptămână, reducând astfel nevoia pentru spații de lucru climatizate în clădirile de birouri și amprenta de poluare rezultată din folosirea mijloacelor de transport. Un prim ajutor pentru atingerea acestui ideal ce părea improbabil a fost dat deja de pandemia COVID-19, munca de acasă fiind reevaluată în doar câteva luni de la condiția de „ucigaș” al productivității la strategie de supraviețuire, atât pentru angajați dar și pentru companiile a căror activitate poate fi oricând perturbată, dacă sunt raportate cazuri de infectare în colectivitate.