Viermele de polistiren este cea mai nouă „invenție” a naturii, care ar putea curăța gropile de gunoi

12.06.2022
Viermele de polistiren este cea mai nouă „invenție” a naturii, care ar putea curăța gropile de gunoi

Natura ajută la reciclare? Cercetătorii australieni au descoperit viermele care poate mânca polistiren, oferind o posibilă rezolvare pentru curățarea gropilor de gunoi de deșeuri care până acum nu erau considerate biodegradabile.

Principiile evoluției naturale dictează că acolo unde există oportunitate, mai devreme sau mai târziu va apărea un nou animal, sau organism, care să o exploateze. Iar uriașele gropi de gunoi, ticsite cu tot felul de materiale care nu au existat până acum în natură, precum plastic și polistiren, constituie tocmai o astfel de oportunitate. Orice organism va descoperi primul o modalitate de a „mânca” aceste noi materiale devenite aproape peste noapte foarte abundente, va avea un viitor asigurat în preajma civilizației umane.

Potrivit oamenilor de știință din Australia, noii super-viermi pot trăi și chiar prospera doar cu o dietă din polistiren, cunoscut și sub denumirea colocvială de Styrofoam. Superworm este un nume comun pentru stadiile larvare ale gândacului întunecat (Zophobas morio). Cercetătorii au descris descoperirea lor ca fiind un „prim pas” în descoperirea enzimelor naturale care ar putea fi folosite pentru a recicla acest tip de plastic.

„Ne imaginăm că deșeurile de polistiren vor fi colectate, mărunțite mecanic și apoi degradate în bioreactoare cu un cocktail de enzime”, a spus Chris Rinke, om de știință la Universitatea din Queensland și autor al unei lucrări publicate joi în jurnalul Microbial Genomics.

În fiecare an, omenirea generează peste 400 de milioane de tone de deșeuri din plastic, care odată ajuns în gropile de gunoi, rămâne acolo pe termen practic nelimitat. Problema este că deșeurile din plastic nu aglomerează doar gropile de gunoi, ci se varsă și în mediul natural, unde compușii rezultați în urma descompunerii parțiale ajung să otrăvească fauna sălbatică și sunt preluați în ciclul natural al apei. În cele din urmă, compuși ai plasticului ajung chiar în sângele uman, ca și potențiali factori cancerigeni.

În ultimii ani, oamenii de știință au căutat microorganisme care pot digera plasticul, într-o încercare de a replica descompunerea naturală a unor materiale precum lemnul. Puțini știu că în urmă cu milioane de ani, lemnul era echivalentul plasticului de astăzi, neexistând în natură microorganisme capabil să îl descompună. Astfel, trunchiurile de copaci și materie vegetală s-au acumulat în uriașe depozite, din care în prezent se extrage cărbune și petrol. Odată ce microorganismele au învățat cum să digere materia lemnoasă, nu au mai fost create noi depozite din ceea ce astăzi numim combustibil fosili. În cele din urmă, este plauzibil ca același lucru se va întâmpla și cu vastele „rezerve” de plastic împrăștiate de omenire peste tot în natură, oamenii de știință încercând doar să accelereze acest proces natural.

Ideea este că o fel de enzimă creată din intestinul unei insecte sau bacterii ar putea fi folosită pentru a digera plasticul greu de reciclat, astfel încât să poată fi transformat în produse noi din plastic, ceea ce ar reduce nevoia de sintetiza acest material de la zero.

Folosit pentru lucruri precum cești de cafea și ambalarea alunelor, polistirenul este unul dintre cele mai comune materiale plastice din producție. Reprezintă „până la 7–10% din producția totală de plastic fără fibre”, potrivit documentului publicat.

Aurelian Mihai
Aurelian Mihai
Aurelian Mihai este cel mai vechi redactor al site-ului Go4it.ro. Are 14 ani de experienţă în presa IT şi cunoștințe ample din sfera tehnologiei. Înainte de a ajunge la Go4it, Aurelian a fost redactor pentru revista XtremPC, acoperind rubrica de știri, desfășurarea de teste comparative și ... citește mai mult