FOCUS: Poliţia foloseşte amprente ale unor persoane decedate pentru deblocarea telefoanelor

FOCUS: Poliţia foloseşte amprente ale unor persoane decedate pentru deblocarea telefoanelor

Cazurile în care poliţia foloseşte în anchete amprentele persoanelor decedate pentru a le accesa telefoanele inteligente – fiind vorba mai precis de tehnologia Touch ID de la Apple – au devenit comune în SUA, tehnica fiind una legală, dar care ridică şi unele chestiuni etice, potrivit Mediafax.

 

Surse din poliţia locală şi federală din New York şi Ohio au declarat sub protecţia anonimatului că, în prezent, autorităţile americane folosesc în mod curent amprentele persoanelor decedate pentru a debloca telefoanele inteligente de la Apple (iPhone), pentru care s-au dezvoltat sisteme de criptare din ce în ce mai puternice în ultimii ani.

 

De exemplu, tehnica a fost utilizată în cazuri de supradoză de droguri, a declarat o sursă. În astfel de cazuri, informaţiile din telefonul victimei ar putea conduce la furnizorul de droguri.

 

În noiembrie 2016, ofiţerul de poliţie Alan Horujko l-a împuşcat mortal pe Abdul Razak Ali Artan, după ce tânărul de 20 de ani a intrat cu maşina într-o mulţime adunată în faţa Universităţii de stat din Ohio şi a atacat oameni cu un cuţit. Imediat după ce a fost împuşcat mortal, un agent FBI s-a folosit de o amprentă a agresorului pentru a debloca iPhone-ul pe care acesta îl avea asupra sa. Poliţia spera că amprenta îi va ajuta să acceseze conţinutul telefonului şi să afle mai multe despre acesta.

 

Foto: NeiFo/Pixabay

 

Informaţia a fost făcută publică de specialistul FBI Bob Moledor, care a povestit pentru Forbes despre primul caz făcut public în care poliţia americană a apelat la amprenta unei persoane decedate, în încercarea de a trece peste sistemul de protecţie al tehnologiei Touch ID de la Apple. Din nefericire pentru FBI, nu au reuşit să deblocheze telefonul, unul dintre modele iPhone 5. Tehnologia Touch ID a fost introdusă de la modelele iPhone 5S.

 

În orele care au urmat, telefonul s-a închis şi a fost nevoie de o parolă. Specialiştii au reuşit, în cele din urmă, să recupereze datele din telefon, iar autorităţile au stabilit apoi că Artan fusese inspirat de ISIS în acţiunile sale.

 

Sursele spun că tehnica este legală, chiar dacă există unele probleme etice. Marina Medvin, proprietar al Medvin Law, a declarat că, după decesul unei persoane, aceasta nu se mai află sub protecţia dreptului la viaţă privată. Rudele sau alte părţi interesate au puţine şanse să oprească poliţia din a folosi amprentele decedatului pentru a accesa telefonul inteligent al acestuia.

 

„Odată ce împărtăşeşti informaţia cu cineva, pierzi controlul asupra modului în care acea informaţie este protejată şi utilizată. Nu poţi face uz de drepturile tale la viaţa privată când telefonul prietenului tău este cercetat şi poliţia vede mesajele pe care i le-ai trimis. La fel se întâmplă şi cu informaţia pe care i-o împărtăşeşti decedatului – după ce i-ai trimis-o, ai pierdut controlul asupra vieţii private”, a adăugat Medvin.

 

„Nu avem nevoie de mandat de percheziţionare pentru a accesa telefonul unei victime, decât dacă dispozitivul are doi proprietari”, a declarat detectivul Robert Cutshall, de la poliţia din Ohio, care a lucrat la cazul Artan.

În cazuri anterioare, poliţia a avut nevoie de mandat pentru a utiliza amprentele unor persoane în viaţă pentru a accesa telefoanele.

 

Însă există unele nelinişti privind capacitatea poliţiei de a apărea imediat în locul unde a avut loc infracţiunea şi de a accesa imediat fără permisiune telefoanele victimelor. Greg Nojeim, director al Freedom, Security and Technology Project de la Center for Democracy & Technology, spune că este posibil în multe cazuri să existe îngrijorări valide privind aplicarea legii atunci când se folosesc amprentele pentru a debloca telefoane fără o cauză probabilă. „De aceea, ideea de a fi necesar un mandat este una acceptabilă”, a spus Nojeim.

 

În afară de restricţiile legale, metoda utilizării amprentelor este mai ieftină decât apelarea la firme care se ocupă cu accesarea conţinuturilor telefoanelor mobile, Forbes dând ca exemplu startup-ul american GrayShift, care dispune de o tehnologie de hacking. Pentru o tehnică ce permite un număr nelimitat de încercări de deblocare a unui telefon, GrayShift cere până la 30.000 de dolari. După ce telefonul este deblocat, poliţia îl va menţine în această stare şi îl va trimite specialiştilor care vor recupera datele din dispozitiv.

 

În prezent, poliţia analizează modul în care ar putea beneficia de tehnologia de recunoaştere facială a Apple – Face ID -, introdusă pe iPhone X, care ar putea fi o metodă mai uşoară de a accesa iPhone-urile decât Touch ID.

 

Marc Rogers, cercetător la Cloudflare, a declarat pentru Forbes că a analizat tehnologia Face ID în ultimele luni şi a descoperit că nu necesită chipul unei persoane în viaţă pentru a funcţiona. În principiu, Face ID se foloseşte de atenţia şi mişcarea naturală a ochilor proprietarului telefonului, astfel încât dispozitivele nu ar trebui să poată fi deblocate de chipul unui decedat. Însă Rogers a descoperit că tehnologia funcţionează şi dacă se folosesc fotografii cu chipuri având ochii deschişi. Mai mult, se pare că tehnologia funcţionează şi în cazul în care se foloseşte pentru deblocare un singur ochi deschis.

 

Contactaţi de Forbes, reprezentanţii Apple au refuzat să comenteze.

 

Totuşi, adaugă autorul articolului, nu există deocamdată dovezi că poliţia ar fi folosit deja tehnologia Face ID pentru rezolvarea cazurilor.

 

„Nu mi s-a spus că ar fi o problemă legală legată de folosirea amprentelor sau a tehnologiei recunoaşterii faciale pentru a accesa un telefon… (dacă este parte a unui proces legal) este ceva ce vom utiliza”, a mai comentat Cutshall.

 

Urmărește Go4IT.ro pe Google News
Adrian Popa
Adrian Popa
Adrian Popa este coordonator al site-urilor Go4it.ro și Go4games.ro. Are 17 ani de experiență în presa centrală și a debutat ca jurnalist specializat pe economie/piețe financiare. Înainte de a ajunge la Grupul de presă Gândul, Adrian a fost redactor-șef la Mediafax.ro și Gandul.ro (fostul ... citește mai mult