Kingston SSDNow V de 40 GB – un SSD ieftin, doar pentru sistemul de operare

Kingston SSDNow V de 40 GB – un SSD ieftin, doar pentru sistemul de operare

11 noiembrie 2009 | 21:00 Daniel Ion Comentarii 11

Go4it.ro isi premiaza fanii: castiga un super mouse Logitech G700!

Intra pe pagina Go4it.ro de Facebook si participa.

Va mai trece un timp până harddisk-urile SSD vor ajunge atractive pentru utilizatorul de rând. Preţul lor mare şi capacităţile reduse îi sperie pe mulţi, mai ales în această perioadă de criză economică. Nu mai vorbim de faptul că o parte din cei care se consideră interesaţi de IT nu prea ştiu bine cu ce se mănâncă un SSD. Kingston este bine reprezentat pe piaţa locală în acest segment şi unul din produsele lor care şi-ar putea găsi uşor loc în sistemele obişnuite este SSDNow V de 40 GB. Avantajele sale principale sunt preţul atractiv şi controller-ul Intel.

Kingston SSDNow V - un SSD accesibil

De ce doar 40 GB?

SSD-ul nu a fost gândit să fie singurul HDD din calculator. El este considerat de producător un Desktop Upgrade Kit şi cam aceasta ar fi singura justificare pentru capacitatea redusă. Utilizatorii care doresc o viteză de lucru sporită în sistemul de operare sau cei care se lovesc de timpi lungi de încărcare în jocuri s-ar putea să fie foarte interesaţi de performanţele oferite de memoria flash şi controller-ul de la Intel. Timpii de acces de 10 ori mai mici decât la HDD obişnuit se vor face simţiţi în multe aplicaţii. 40 GB sunt suficienţi pentru Windows Vista sau 7, câteva aplicaţii şi eventual un joc. În plus, nu veţi mai avea nevoie de spaţiu pentru swap. Vom explica mai târziu de ce.

Aspectul nu este de neglijat

Deşi va sta cel mai probabil într-o unitate centrală, fără să poată fi uşor admirat, SSD-ul V-Series de la Kingston are o carcasă metalică aspectuoasă. El vine în format de 2.5", specific laptopurilor, însă utilizarea lui în ele nu este justificată decât dacă aveţi două sloturi pentru HDD. În pachet sunt incluse două suporturi metalice care se potrivesc cu bay-urile de 3.5" dintr-o carcasă de PC, precum şi cablurile de alimentare şi SATA.

Conţinutul cutiei - versiunea pentru desktop

Specificaţii

  • Capacitate: 40 GB; 37,1 GB utilizabili
  • Viteză citire: 170 MB/s
  • Viteză scriere: 40 MB/s
  • Scor PCMark Vantage HDD: 13.864
  • Consum: 0,15 W accesat; 0,06 W sleep
  • Durata de viaţă medie: 1.000.000 ore

Câteva informaţii interesante legate de SSD-uri

SSD-urile reprezintă poate cel mai important upgrade adus unităţilor de stocare interne de la inventarea lor. O componentă principală a PC-ului a fost reconstruită într-un mod diferit, înlăturând o parte din dezavantajele stocării pe platane şi îmbunătăţind performanţa. Din păcate, SSD-urile sunt bazate pe memorii flash şi vin cu aceleaşi slăbiciuni. Mai precis, numărul de scrieri ale unei celule de memorie este limitat la 100.000 pentru chip-urile SLC şi 10.000 pentru cele MLC, iar scrierea aleatorie a informaţiei poate fi problematică. În încercarea de a desluşi secretele discurilor SSD am descoperit o serie de articole pe Anandtech.com, semnate chiar de creatorul site-ului. Cei care se gândesc serios să achiziţioneze o astfel de unitate de stocare ar face bine să le studieze.

Înainte de-a analiza aceste aspecte mai puţin mediatizate ale SSD-urile, să reamintim cititorilor de ce stocarea pe memorie flash este avantajoasă. Începem cu faptul că un SSD nu are componente în mişcare, aşa că este rezistent la şocuri. Apoi, timpul de acces al informaţiei este cu mult mai mic decât la un HDD. Aceasta se traduce în timpi mai mici de încărcare a aplicaţiilor. Viteza de transfer a datelor, în ambele direcţii, este în general mai mare, la SSD-uri decât la HDD-uri cu platane. Sunt şi unele excepţii, aşa cum vom vedea în cazul de faţă, dar modelele de top ating limitarea impusă de interfaţa SATA cu 300 Gbps.

Mai era loc pentru câteva memorii

Din testele amintite mai sus reiese foarte clar că toate SSD-urile suferă într-o măsură mai mare sau mai mică de o degradare în timp a performanţelor. După instalarea sistemului de operare, toate aplicaţiilor se vor deschide repede, iar testele de viteză şi cele sintetice vor avea rezultate foarte bune. Repetarea lor după o lună de utilizare obişnuită zilnică va veni ca o surpriză mai puţin plăcută pentru utilizatori. Explicaţia este puţin mai complicată şi este legată de structura internă a dispozitivului şi de felul în care informaţia este scrisă şi rescrisă pe harddisk.

O celulă de memorie flash poate stoca unul sau doi biţi. Celulele sunt grupate în pagini, acestea fiind cele mai mici structuri de memorie ce pot fi scrise sau citite într-un SSD. La ora actuală paginile au 4 KB. Ele sunt grupate la rândul lor în blocuri de câte 128 de pagini, fiecare bloc de memorie având 512 KB. Atunci când paginile sunt goale, ele pot fi scrise sau citite individual fără probleme. Din nefericire, pentru rescrierea unei pagini care a fost scrisă o dată, trebuie şters şi rescris întreg blocul de memorie. Trebuie menţionat că la ştergerea informaţiei, paginile sau blocurile care le conţin nu sunt accesate. Sunt şterse doar adresele din FAT.

Pentru scrierea unui fişier de 4 KB sunt cautate pagini libere, care nu au fost scrise niciodată. Când acestea nu se mai pot găsi şi în timp ele vor deveni din ce în ce mai rare, controller-ul de memorie trebuie să caute un bloc cu pagini care nu mai sunt necesare (informaţii care au fost ştese), să copieze într-o memorie cache informaţia din acel bloc, să pună într-o pagină cu informaţie inutilă fişierul nostru şi apoi să rescrie blocul de memorie. Sunt 4-5 paşi pentru o simplă comandă de scriere, pe care un HDD cu platane o rezolva dintr-o singură mişcare.

Carcasa arată destul de bine

Există însă speranţă pentru această problemă şi ea se numeşte comanda TRIM. Implementată de Windows 7 sau de firmware-ul SSD-ului, ea va avea grijă ca între două scrieri sau accesări ale memoriei să reseteze paginile şterse, prin aceeaşi metodă de copiere în cache şi rescriere. Această soluţie nu elimină total problema degradării performanţei, însă o alina simţitor. Vitezele de scriere şi citire ale SSD-urilor pot lua ochii multor utilizatori, însă în performanţele din primele zile se vor reduce puţin în timp. SSD-ul tot va rămâne o alternativă viabilă şi semnficativ mai rapidă faţă de HDD, însă doar pentru sistemul de operare şi aplicaţii. Descărcarea torrent-elor va trebui să se facă în continuare tot pe platane magnetice.

Soluţia Kingston, cu controller Intel

Controller-ele Intel s-au dovedit a fi cele mai bune de pe piaţă, iar cei care-şi doresc cele mai performante SSD-uri de pe piaţă, trebuie să le caute în seriile de top SSDNow E şi M. Seria V este destinată utilizatorilor de rând şi vine cu un preţ accesibil, dar şi performanţe brute ceva mai reduse. Vitezele de scriere şi citire specificate sunt de 40 MB/s şi respectiv 170 MB/s. În practică am obţinut cu 5 MB/s în plus în unele cazuri. Performanţele menţionate sunt însă pentru accesări secvenţiale ale memoriei. Poate că unii dintre voi vor arăta cu degetul la viteza mică de scriere a SSD-ului. Dacă dispozitivul va fi folosit exclusiv pentru sistemul de operare, aşa cum este şi menţionat pe site-ul producătorului, ea este suficientă.

Pentru testul comparativ am folosit un HDD obişnuit de 80 GB cu 8 MB de memorie buffer. Ca să testăm comportamentul în cazul lucrului cu multe fişiere mici am arhivat şi dezarhivat directorul I386 din kit-ul de instalare al Windows-ului. Nu mică ne-a fost mirarea să descoperim că timpii au fost aproape identici, cu o diferenţă prea mică pentru a fi menţionată. Acesta a fost însă singurul test real mai puţin concludent. În rest, SSD-ul s-a situat deasupra harddisk-ului cu platane.

Controller-ul minune de la Intel

Instalarea sistemului de operare Windows 7 de pe disc optic a durat 16 minute cu SSD-ul Kingston şi cu 3 minute mai mult cu celălalt HDD. Încărcarea sistemului de operare, imediat după instalare, a durat 29 s cu SSD-ul şi 39 s cu HDD-ul. Am cronometrat instalarea şi încărcarea aplicaţiei Adobe Photoshop CS4. Timpii au fost de 4 min 30 s şi 5 min 10 s, respectiv 6 s şi 8 s, în favoarea SSD-ului. Trebuie spus că producătorul recomandă dezactivarea memoriei swap şi a indexării harddisk-ului la folosirea lui SSDNow V pentru a-i lungi durata de viaţă. Nu am sesizat nicio scădere a vitezei de lucru în Windows după eliminarea swap-ului, deşi sistemul pe care am rulat testul era dotat cu doar 2 GB de memorie RAM.

Concluzii

Deşi am rămas cu câteva lămuriri şi neclarităţi în urma articolelor citite despre SSD-uri în general, aceasta nu m-a impiedicat să fiu mulţumit de performanţa oferită de Kingston SSDNow V în lucrul de zi cu zi. Încărcarea mai rapidă a aplicaţiilor, pornirea mai rapidă a sistemului de operare, eliminarea swap-ului şi rularea fără probleme cu doar 2 GB RAM au fost prea palpabile pentru a mă mai gândi la degradarea în timp a performanţei. Ea probabil că va veni, însă cu TRIM şi inventivitatea programatorilor de controller-e, problemele vor fi cel mai probabil reduse foarte mult.

Se merită să cumperi un SSD Kingston de 40 GB cu 400 de lei? Da, însă numai dacă simţi nevoia ca lucrurile să se mişte mai repede în sistemul de operare şi eventual la rularea unui joc preferat. Altfel, un HDD de 1,5 TB la aceeaşi bani va fi excelent pentru stocarea filmelor, pozelor şi a muzicii preferate. Există şi posibilitatea achiziţionării unui WD VelociRaptor cu 10.000 RPM de 74 GB, însă timpii de acces şi viteza de citire tot sunt în avantajul SSD-ului. Şi nu în ultimul rând, cu un Kingston SSDNow V în carcasa PC-ului de pe birou, nu se mai auzeau greieraşii la fiecare accesare a harddisk-ului, un alt avantaj palpabil am memoriei flash.

Kingston SSDNow V de 40 GB - excelent pentru sistemul de operare

Plusuri şi minusuri:

[+] excelent pentru sistemul de operare
[+] preţ accesibil pentru un SSD cu controller Intel
[+] silenţios şi rezistent la şocuri
[-] încă nu este îndeajuns de ieftin pentru utilizatorul de rând
[-] posibilă degradare în timp a performanţei

               inapoi la Yahoo

Publicitate

Comentariile utilizatorilor

(necesar)
(necesar)
(necesar)
Copyright © 2012 Apropo Media Termeni şi condiţii | Contact
Statistici SATI