Dormim mai liniștiți? Ucraina spune că un sistem Patriot, folosit și de România, a doborât 140 de rachete balistice. A eliminat inclusiv racheta „imposibil de doborât” a lui Putin

Unul dintre sistemele de apărare aeriană Patriot operate de Forțele Aeriene Ucrainene a obținut rezultate remarcabile în timpul serviciului de luptă, interceptând cu succes aproape 250 de ținte aeriene. Conform publicației Militarnyi și Comandamentului Forțelor Aeriene Ucrainene, această singură baterie a fost deosebit de eficientă împotriva amenințărilor cu miză mare, distrugând peste 140 de rachete balistice rusești.

Această unitate specifică, condusă de comandantul de batalion Veaceslav Agheev, a fost prima care a urmat un antrenament în Statele Unite. Agheev a remarcat că tranziția de la echipamentele din era sovietică la automatizarea modernă a fost surprinzător de lină, afirmând că trei luni de pregătire s-au dovedit a fi chiar prea mult. El și-a amintit că, după doar câteva săptămâni, le-a spus superiorilor săi că echipa sa era gata să se întoarcă acasă și să lupte.

Capacitățile sistemului au fost demonstrate în mod faimos pe 4 mai 2023, când această unitate a executat prima interceptare confirmată a unei rachete hipersonice rusești Kh-47M2 Kinzhal deasupra Kievului. Acesta a fost un moment important, deoarece Rusia promovase anterior racheta Kinzhal ca fiind aproape imposibil de oprit.

„Am distrus deja aproape 250 de ținte folosind Patriot, dintre care peste 140 erau balistice”, a spus Agheev.

De atunci, Patriot a devenit coloana vertebrală a apărării Ucrainei împotriva armelor sofisticate, precum sistemele Iskander-M și KN-23. Prin concentrarea în principal pe amenințările balistice, Patriot permite altor niveluri de apărare să se ocupe de rachetele de croazieră și drone, protejând infrastructura critică și marile orașe.

România folosește de asemenea sistemul Patriot. La finalul lui 2023 a fost semnat un contract între România și SUA pentru achiziția a trei noi sisteme de apărare aeriană, în valoare de 946 de milioane de dolari. Până la sfârșitul anului 2029, Bucureștiul ar urma să dețină opt astfel de sisteme, față de trei operaționale în momentul de față.