Sfaturi pentru achiziţionarea unei camere DSLR

Autor: George Adrian Olteanu 05.05.2010
Sfaturi pentru achiziţionarea unei camere DSLR

De cele mai multe ori, utilizatorii începători evită DSLR-urile
nu pentru că sunt scumpe, ci pentru că le e într-un fel teamă de
ele. Un aparat mare, negru şi cu
o mulţime de butoane îi poate speria pe cei
obişnuiţi să apese doar declanşatorul aşa ziselor „săpuniere”
(aparatele compacte şi ultra-compacte). Unde mai pui că este şi
greu de transportat. Cu toate acestea, dacă vrei capturi de
calitate în orice condiţii
, DSLR-urile sunt soluţia. Chiar
şi cele ieftine, ajutate de un bliţ extern sau de
un trepied pot face faţă cu brio în aproape toate
situaţiile. Rămâne atunci de rezolvat problema alegerii, una destul
de dificilă căci se presupune că un începător nu are prea multe
cunoştinţe în domeniu. Eu o să încerc să vă ofer câteva repere
simple, care să risipească vălul de mister ce acoperă segmentul
camerelor DSLR.

1.
Producătorii

Din start, trebuie să ştiţi că la ora actuală sunt cinci mari
producători de camere DSLR: Canon,
Nikon, Sony,
Olympus şi Pentax. Aceştia au
strategii şi target-uri diferite şi este bine să le cunoaşteţi cât
de cât.

Canon şi Nikon

Canon şi Nikon sunt cei doi mari producători care domină piaţa
de camere DSLR semi-profesionale şi profesionale. Oferă atât
soluţii pentru începători, cât şi pentru experţii din domeniu.
Avantajele în cazul în care optezi pentru oricare dintre ei sunt
următoarele:

  • Ai la dispoziţie o gamă extrem de variată de obiective
    şi accesorii
    , inclusiv oferite de alţi producători, dar
    compatibile cu aparatele Canon şi Nikon (Sigma, Tamron, Tokina
    etc.)
  • Datorită ofertei generoase, şi preţurile sunt ceva mai
    accesibile faţă de cele ale concurenţei (exceptând lentilele şi
    accesoriile profesionale de top al căror cost este evident foarte
    ridicat, indiferent de cine le produce)
  • În cazul în care aparatul se defectează, există service
    autorizat de producător. Pentru Canon – Cris Profesional Services, iar pentru
    Nikon – la Skin.
  • Dacă te decizi să vinzi aparatura, vei găsi mai uşor clienţi.
    Aici poţi avea în vedere şi schimburile care se fac mai facil.

Olympus

Olympus este un alt producător de tradiţie, cu
experienţă de peste 70 de ani în domeniu. Spre
deosebire de Canon şi Nikon, Olympus a optat pentru alt format de
fotografie (4/3) care presupune utilizarea unor senzori de
dimensiuni mai mici
. Automat de aici rezultă eforturi
uriaşe pentru a ţine pasul cu concurenţa, eforturi pentru
compensarea zgomotului din imagine. Olympus are în acest moment un
singur model de top, dar care este cu mult mai slab decât vârfurile
de lance împinse de cei doi giganţi din domeniu.

Pentru un utilizator începător sau mediu,
Olympus reprezintă o alegere foarte bună. În primul rând, aparatele
sunt mai mici şi mai uşoare. În al doilea rând, ai parte de
preţuri avantajoase la pachetele cu două obiective
(double zoom kit), iar obiectivele Olympus sunt recunoscute ca
fiind unele excelente.

Lucrurile se schimbă dacă în viitor vrei să investeşti în
cameră, să cumperi noi obiective şi accesorii. Cumpărate separat,
acestea sunt mult mai scumpe şi mai rare decât cele ale
concurenţei. Aşadar, Olympus este recomandat dacă te
mulţumeşti cu ceea ce conţine pachetul
.

În fine, menţionez şi lipsa unui suport tehnic de calitate, cel
puţin în România. Ca posesor de Olympus, m-am confruntat cu o lipsă
de interes şi un sictir inimaginabil din partea celor de la service
(MGT Educational). Ultima oară când am
apelat la ei a fost anul trecut. Poate între timp lucrurile să se
fi schimbat.

Pentax

Pentax are şi ea experienţă în domeniu, încă de pe vremea când
filmele se developau în camera obscură. Pe atunci era foarte
apreciată, acum, în lumea digitală, a rămas un pic în urmă cu
tehnologia, având procesoare de imagine mai slabe decât concurenţa.
În orice caz, la nivel de entry-level şi mainstream,
aparatele Pentax oferă un raport calitate/preţ foarte
bun
.

Utilizatorii de Pentax sunt mulţumiţi mai ales de obiectivele
fixe, dar şi de faptul că aparatele sunt prevăzute cu garnituri
care împiedică pătrunderea lichidelor. Se ştie că atunci când afară
e furtună sau ninsoare, „pentaxiştii” merg relaxaţi cu aparatul de
gât, în vreme ce „canoniştii” şi „nikoniştii” îşi cam fac griji
pentru sănătatea camerelor.

Un alt avantaj este acela că obiectivele şi accesoriile se
găsesc la noi în ţară într-o gamă variată şi la preţuri bune.

Service-ul Focus94 (singurul autorizat din ţară)
este şi el apreciat de clienţi pentru calitatea manoperelor şi
promptitudine.

Sony

Sony a intrat recent pe piaţa DSLR-urilor (acum aproximativ
cinci ani), dar a reuşit în scurt timp să producă numeroase modele,
printre care şi câteva de top (Alfa A900, Alfa A850). Acum oferă o
gamă destul de variată de obiective, însă în niciun caz nu se poate
compara cu Nikon şi Canon.

Problema cea mai mare a camerelor Sony este legată de
zgomotul pronunţat din imagine, la valori ISO relativ
mici
. Calitatea lentilelor este însă una foarte bună şi
compensează astfel acest deficit. Concret, un obiectiv luminos cu
diafragmă F2 sau chiar F1.8, folosit într-un spaţiu slab iluminat,
va lăsa să pătrundă suficientă lumină încât să nu fie nevoie de
creşterea sensibilităţii senzorului la un ISO mai mare de 800.

Dacă ai probleme cu camera, dă rapid fuga la service-ul Sony Center care se laudă
că se situează în topul celor mai bune 10 centre din Europa.

2. Corpul
aparatului (Body-ul)

Corpul aparatului, în ciuda aparenţelor, nu este atât de
complicat. Trebuie să urmăreşti câteva criterii simple ce nu îţi
ocupă mai mult de 30 de minute din timp. Caută pe un site
specializat (gen dpreview.com) review-uri şi urmăreşte:

  • Descrierea corpului (calitatea constructivă, priza, amplasarea
    butoanelor şi interfeţelor de conectare)
  • Vizorul optic (viewfinder-ul) să aibă dimensiuni generoase şi o
    acoperire bună a cadrului.
  • Sistemul de curăţare a prafului de pe senzor să fie
    eficient
  • Densitatea pixelilor pe senzor să fie cât mai mică (astfel vei
    avea poze de calitate la valori ISO mari)
  • Posibilitatea de a alege cât mai multe zone/puncte de
    focus
  • Plaja timpilor de expunere (Shutter speed) să fie şi ea cât mai
    mare: 60 de secunde – 1/4000 sec. spre exemplu.
  • Fotografierea în rafală să se facă la un framerate decent –
    minimum 3 fps
  • Procesorul de imagine să fie de ultimă generaţie sau unul
    performant
  • Ecranul să aibă dimensiuni decente (minimum 2.7 inch), să poată
    fi citit în lumina directă a soarelui, iar meniul să fie intuitiv
    (la acest capitol mai toate camerele din ziua de azi stau
    bine)
  • Alte facilităţi binevenite, dar nu indispensabile: funcţie
    Live-View, ecran rabatabil, lampă de asistenţă autofocus,
    înregistrare video, filtre artistice care dau pozelor un efect
    deosebit fără să le mai treci prin Photoshop ş.a.m.d.

În final, o precizare menită să te scape de cheltuieli
suplimentare: pentru a face economie de bani, este bine să
eviţi achiziţionarea separată a body-ului
, mai bine optezi
pentru un pachet body + kit sau chiar un pachet cu două
obiective.

3.
Obiectivele

Obiectivele sunt mai importante decât corpul aparatului.
Un obiectiv bun pe un body modest face minuni, în
vreme ce invers (un obiectiv slab pe un body de top) dă rezultate
dezamăgitoare.

Ca fotograf începător, nu te arunca totuşi la obiective scumpe,
decât dacă ai planuri serioase pentru viitor, în sensul de a face
bani din fotografie.

Eu unul am ales Olympus pentru că am găsit pachetul double zoom
cu două obiective de calitate la un preţ atractiv. Obiectivele
Olympus din kit sunt mai bune decât ce oferă Canon şi Nikon pe
segmentele entry-level şi mainstream. Investiţia într-un body mai
performant Canon sau Nikon + obiectivele cu care să obţin calitatea
oferită de pachetul Olympus m-ar fi costat mult mai mult.

Ca idee, când alegi un obiectiv citeşte neapărat review-uri de
specialitate pentru că, deşi în principiu sunt nişte sticle
aranjate în grupuri, ele sunt mult mai complexe decât par
la exterior
.

Obiectivele au diverse distanţe focale şi pot cuprinde imaginea
sub unghiuri mai mari sau mai mici. Pentru fotografii panoramice
recomandăm obiectivele angulare şi
supra-angulare, pentru portrete sunt potrivite
obiectivele fixe iar dacă vrei să surprinzi
subiecţi de la mare distanţă atunci trebuie să ai în vedere un
teleobiectiv. Pe lângă acesta, există şi obiective
care acoperă plaje focale foarte mari, de la angular la tele.

Pentru a obţine o calitate maximă a imaginii, recomandăm
obiectivele dedicate şi schimbarea lor în funcţie de
situaţie
.

Un factor important de care trebuie să ţii cont este cât
de luminos e respectivul obiectiv
. Îţi poţi da seama după
valorea F (sau valorile F) marcată pe el, cea care
semnifică deschiderea maximă a diafragmei.
Valoarea înscrisă este inversă proporţională cu
deschiderea diafragmei. Un F mic (F2.8 spre exemplu) lasă să treacă
foarte multă lumină prin obiectiv pe senzor, în vreme ce un F mare
(F22 să zicem) închide diafragma şi obturează senzorul.

Aşadar, un obiectiv care are inscripţionat un F mic este mai
performant. Dar nu e obligatoriu. Contează foarte mult
calitatea construcţiei lentilelor, tratamentul
împotriva dispersiei luminii şi multe altele. Sunt aspecte
ce ţin foarte mult de fizică
. Până şi fotografii
profesionişti sunt depăşiţi de anumite detalii tehnice. Nu puţini
sunt aceia care se orientează din auzite, la recomandarea
altora.

Obiectivele se uzează fizic şi moral mult mai greu decât corpul
aparatului. Un obiectiv bun cumpărat acum va fi aproape la
fel de scump şi peste cinci ani
sau chiar mai mult. De
aceea este bine să acorzi o atenţie deosebită atunci când cumperi
unul. Unii fotografii folosesc şi astăzi obiective din anii ’70 cu
o optică excepţională, singurul lor dezavantaj fiind acela că
trebuie să foloseşti focusul manual.

Acestea fiind spuse, îţi dorim fotografii cât mai reuşite cu
noua ta cameră DSLR.

Legat de camerele foto compacte, citeşte articolul „Camerele
foto compacte şi capcanele comercianţilor
„.