2008: an bun de calcule şi previziuni în lumea software

22.07.2008
2008: an bun de calcule şi previziuni în lumea software
Trecerea de la soft proprietar la soft open source

De anul trecut până acum, utilizatorii s-au convins de "perfecţiunea" Windows Vista. Lansarea Asus EeePC cu sistem de operare Linux s-a bucurat de feedback pozitiv din partea consumatorilor, iar mulţi alţi producători au preluat modelul. Parlamentul şi jandarmeria franceză nu mai dau înapoi – renunţă total la Microsoft, iar unul dintre afaceriştii din domeniul soft-ului "free" îşi exprimă certitudinea că se va naşte un nou trend, o inversare de situaţie: majoritatea utilizatorilor de computere vor folosi peste câţiva ani programe open-source/gratuite, în defavoarea celor proprietare. Aşadar, iulie 2008 e prilej bun de analize, calcule, previziuni pentru o bucată semnificativă a industriei de software.

De la soft plătit la software gratuit

Însuşi Bill Gates prefigura în urmă cu mai bine de 10 ani un posibil ‘ Blue Screen of Death‘ pentru afacerea Microsoft, astfel: "Am făcut treabă bună, dar toate aceste produse devin depăşite într-un timp prea scurt. Va mai trece doar un numar finit de ani, iar eu nu cunosc acest număr, până când afacerea noastră se va prăbuşi." (1997, citat apărut în cartea lui Daniel Gross, Forbes Greatest Business Stories of All Time). Să fie vorba despre sfârşitul soft-ului proprietar, plătit? Mark Shuttleworth, şeful Canonical, compania ce sponsorizează sistemul de operare Linux Ubuntu, aşa consideră. Omul care a investit milioane de dolari într-un soft gratuit, intervievat recent de Linux Magazine Italia ne oferă o imagine asupra evoluţiei lumii software în următoarea decadă.

Întrebat de ce a investit 10 milioane de dolari într-o afacere cu software gratuit (Ubuntu) prin compania Canonical, Mark vine cu următoarea explicaţie: "Linux a ajuns în stadiul din care ne este foarte uşor să construim cu ajutorul său o platformă soft implicând costuri minime, capabilă să susţină o afacere mai degrabă prin vânzarea de servicii corelate decât prin modelul de licenţiere a platformei. Cu alte cuvinte, credem că supportul tehnic, serviciile online şi crearea de soft pentru nevoi specifice ale ale utilizatorilor business ai Ubuntu, vor asigura destui bani pentru autosusţinerea financiară a proiectului Ubuntu. Asta înseamnă că putem schimba fundamental modelul de business al industriei de sisteme de operare. Desigur, va trece un timp până ce vom demonstra funcţionalitatea acestui model, dar dispunem de o echipă superbă, iar acum că Ubuntu este un proiect bine închegat, observăm o creştere a cererii pentru servicii, ceea ce reprezintă un lucru pozitiv.

Linux Italia: Ubuntu este cea mai apreciată şi utilizată distribuţie Linux gratuită din lume. Dar, credeţi că va beneficia într-o bună zi de acelaşi succes de care se bucură acum sisteme de operare precum Mac OS X sau Windows?

Mark Shuttleworth, Canonical CEO

"Cred cu tărie că software-ul gratuit va deveni recunoscut pe scară largă şi utilizat cu încredere de către utilizatorii de zi cu zi ai computerelor, contrar practicii din prezent, când free-software-ul se limitează la specialişti. Şi sper că sistemul de operare Ubuntu va juca un rol important în acest sens, deşi eu nu cred că o singură platformă software va domina acea eră a soft-ului liber, aşa cum Windows a dominat era soft-ului proprietar. Ubuntu este creat pentru anumite nevoi, iar pentru altele specifice există diverse alte versiuni ale sistemului de operare Linux. Pentru a ieşi în faţă cu produsul nostru este necesar să oferim o experienţă incitantă, un sistem uşor de utilizat şi încrederea în compatibilitatea sa cu nevoile de viitor ale utilizatorului şi a colegilor săi."

LI: Toată lumea vorbeşte despre Linux, dar se pare că actualmente nu tot atâtea persoane au încredere în Linux (în anumite statistici numărul utilizatorilor de Linux se reduce la 0,xx% din total). Unde-i problema? Ţine de tacticile de marketing sau mai degrabă de lipsa unor jocuri video pentru Linux?

"E nevoie de timp ca să se schimbe obiceiurile a sute de milioane de oameni! Cred de asemenea că trebuie să le oferim acestora o experienţă care pur şi simplu le întrece pe cele oferite de alte alternative soft. Proiecte precum Firefox nu au ca scop fixat să fie ‘un browser bun’; dezvoltatorii spun ‘noi vrem să avem cel mai bun browser pe orice platformă, punct’, iar rezultatul este că Firefox a ajuns foarte popular inclusiv pe Windows. Avem nevoie de acestă atitudine de învingător în orice domeniu."

LI: Aţi declarat într-un alt interviu că v-ar plăcea să colaboraţi cu Microsoft. Doriţi să încheiaţi cu acestă companie un pact similar cu cel dintre Novell şi Microsoft?
"Îmi face plăcere să lucrez cu Microsoft sau cu oricare altă firmă în ideea îmbunătăţirii situaţiei softului gratuit şi a industriei de soft în general. Putem colabora în multe privinţe, acolo unde interesele noastre se intersectează."

LI: Este Linux-ul cu adevărat pregătit pentru utilizatorii obişnuiţi de computere? Cum ar putea fi îmbunătăţit?
"Da, cred că Linux-ul e pregătit pentru UNII dintre aceşti utilizatori. Dacă întra-devăr îţi doreşti un sistem de operare orientat pe web, atunci Linux reprezintă o alegere excelentă. Ştim că în prezent milioane de oameni folosesc Linux. Iar noi ne îndreptăm acum atenţia spre rezolvarea problemelor care îi îndepărtează pe ceilalţi utilizatori de Linux."

Legat de ‘ce e mai bun?’, software-ul gratuit sau cel proprietar, Mark dă câştig de cauză celui ‘free’. "În esenţă, e o soluţie mai bună pentru a construi aplicaţii.  Dar nu cred că e bine să ne bazăm pe faptul că utilizatorii o să ne judece după moralitate (în ideea că li se oferă soft gratuit, open source – nr.), ci după calitatea soft-ului nostru. Aşa că suntem nevoiţi să oferim software care arată şi merge mai bine (decât cel proprietar, plătit – nr.) dacă ne dorim ca lumea să îl adopte. Acesta este scopul nostru".

Instituţiile franceze renunţă la Microsoft

În Franţa: parlamentul, poliţia şi jandarmeria renunţă la software-ul proprietar

O ţară bogată economiseşte milioane de euro din software. Instituţiile din Franţa renunţă treptat la Windows şi Microsoft Office în favoarea Linux şi OpenOffice sau a altor aplicaţii gratuite. România, o ţară bogată, dar cu mulţi oameni săraci, fără să stea pe gânduri a achiziţionat pe sume imense soft Microsoft (Windows şi suita Office). Pentru cine? Pentru nişte funcţionari care scriu – nu tehnoredactează la nivel profesional, respectiv facturează cu ajutorul unor programe DOS… rămase gratuite de pe vremea telefonului cu manivelă. Dar sus, acolo la conducerea ţării noastre e o regulă să se gândească cu DOS-ul pentru binele societăţii care-şi plăteşte conştiincios dările.

Aşadar, cu doi ani în urmă jandarmii şi Ministerul Culturii (şi Comunicaţillor) din Franţa şi-au zis să renunţe treptat la Windows pentru Linux. În iunie 2007 şi membrii parlamentului francez au hotărât să treacă de la softul plătit al Microsoft pe soft liber, gratuit, open-source. Jandarmeria Franceză a pornit procesul de trecere de la soft cu licenţă de la Microsoft la cel gratuit, cel puţin pentru redactarea documentelor, încă din 2000. În 2005 suita de programe de birou Microsoft Office e înlocuită cu OpenOffice ce include aplicaţii similare Word, Excell sau PowerPoint, doar că nu-i pe bani. Mozilla Firefox a luat locul browserului Internet Explorer, iar Outlook a fost înlocuit cu clientul de mail Thunderbird, tot de la Mozilla. Iar la începutul anului s-a decis înlocuirea sistemului de operare Windows cu unul gratuit, de tip Linux: Ubuntu.

"Când am făcut această alegere (în 2005, când Jandarmeria a renunţat la Internet Explorer – nr.) Firefox deţinea circa 3% cotă de piaţă, iar acum a ajuns la 20-25%, ceea ce confirmă că am făcut o alegere bună" – explica pentru AFP colonelul Nicolas Geraud, director adjunct al departamentului IT al jandarmeriei. Trecerea de la soft Microsoft la soft gratuit se face treptat, în principal la înlocuirea calculatoarelor vechi. În 2008 se vor introduce între 5.000 şi 8.000 de computere cu Ubuntu, iar în următorii patru ani alte 12.000-15.000 sisteme, astfel încât până în 2013 – 2014 toate computerele să funcţioneze cu sistem de operare Linux.Pe lângă motivul foarte elocvent, al economisirii de bani, Nicolas Geraud consideră că e major şi acesta: "interfaţa Linux, mai bună decât la alte sisteme de operare care sunt pe piaţă în momentul de faţă". Jandarmeria, cu cei 100.000 de angajaţi, este cea mai mare administraţie de stat ce face trecerea la soft gratuit/open/source. Prin renunţarea la produsele cu licenţă, Jandarmeria poate economisi aproximativ 7 milioane de euro pe an, potrivit AFP. "În 2004 a trebuit să cumpărăm 13.000 de licenţe pentru aplicaţii office, dar în următorii trei ani a trebuit să cumpărăm numai 27 de licenţe", a spus Geraud. Şi poliţia franceză a renunţat la Microsoft Office în 2005, iar în 2006 la Internet Explorer şi Outlook în favoarea echivalenţilor open-source.

În cazul parlamentului francez, aşa-numita Adunare Naţională, deocamdată doar camera inferioară (a deputaţilor) a fost echipată cu computere rulând Linux şi programe open-source activităţilor parlamentare. Proiectul propus de câţiva parlamentari francezi pentru trecerea a 1154 computere pe Linux (începând cu iulie anul trecut), cu OpenOffice.org ca soft de productivitate şi Firefox ca browser web s-a bazat pe un studiu de fezabilitate desfăşurat de compania servicii tech Atos Origin.

"Studiul a demonstrat că software-ul open-source va oferi de acum înainte funcţionalitate adaptată nevoilor membrilor parlamentului şi ne va permite să facem economii substanţiale, în ciuda unor costuri asociate procesului de migrare şi training" – afirma un oficial al parlamentului.". După un an,  bilanţul este pozitiv. Parlamentarii sunt mulţumiţi aproape toţi de această schimbare. Au trecut printr-o perioadă scurtă de acomodare, iar acum se descurcă. În plus mişcarea a permis economisirea a 500.000 de euro, potrivit ZDnet care citează un responsabil de proiect.

Soft-ul open source preferat pentru cele mai mici laptopuri

Soft-ul open source preferat pentru cele mai mici şi mai accesibile  laptopuri

Asus EeePC a dat startul. Spre deosebire de OLPC (one laptop per child) a fost chiar primul laptop foarte accesibil, dar şi relativ performant, disponibil pentru o plajă largă de consumatori. A avut succes. Şi alţi producători au urmat panta. "Caracteristica soft" a acestor minilaptopuri ieftine? Corect: sistem de operare Linux plus aplicaţii gratuite de tip open-source. Adică? Costuri suplimentare minime sau aproape lipsă. Plăteşti practiv, doar partea hardware, partea palpabilă. Sigur că asta a pus Microsoft în situaţia de a reduce preţul Windows XP (în variantă modificată pentru asemenea laptopuri) până la 26 USD. Chiar şi aşa MS are şanse să piardă această bătălia, bătălia pentru noile jucării: minilaptopurile ieftine, respectiv aşa-numitele MID-uri (Mobile Internet Device) – un fel de UMPC-uri.

Ubuntu MID Edition

Iată de pildă, Intel, cel mai mare producător de microprocesoare tocmai a bătut palma cu Ubuntu pentru creerea unui sistem de operare Linux pentru dispozitivele MID, dotate cu noile procesoare de consum foarte redus Intel Atom. Asta e o palmă serioasă. Vezi situl pe proiectului MOBLIN.

Laptopul GDIUM cu sistem de operare Mandriva pe stick USB

Ieri-alaltăieri, firma franceză Mandriva care produce sistemul de operare Linux uşor de folosit, având acelaşi nume ca al companiei, a anunţat colaborarea cu Emtec care va lansa în septembrie un laptop ultramobil, numit GDIUM. În prima sa versiune, GDIUM va fi un notebook cu ecran de 10 inci şi format wide (1.024×600 pixeli), 512MB RAM, autonomie de patru ore şi greutate de 1,1 kilograme. Din punct de vedere hardware se arată interesant. Fără procesor AMD sau Intel ci cu un  Loongson 2F CPU pe 64 biţi şi frecvenţa de 900MHz produs de ST (SGS Thomson) Microelectronics, având un consum foarte redus. Mai mult, acest laptop, spre deosebire de EeePC, nu are nici un dispozitiv intern pentru stocarea datelor.

Va fi oferit cumpărătorilor cu un stick de memorie USB de 4-16GB denumit "G-Key", pe acesta regăsindu-se sistemul de operare Mandriva, respectiv datele şi setările ce vor fi efectuate de utilizator. Cu acest stick de memorie vei putea intra pe sistemul de operare preinstalat sau accesa datele tale personale de pe orice alt computer. E o treabă bună, facilitează ceea ce am putea numi "sharing" de computere. Iar dacă ne gândim mai departe, la elevii din România care nu au PC, poate că o idee şi mai bună  ar fi ca să primească cam astfel de stick-uri USB de 4 GB din partea binevoitorilor parlamentari (ştiţi voi legea aia nouă). Le-ar putea cupla la  computerul unui prieten şi să booteze în propriul sistem de operare, aranjat după preferinţele lor.Revenind la GDIUM, zice-se că procesul de startare al sistemului de operare de pe stick dureaza incredibil de puţin, doar cîteva secunde, iar codecurile audio-video sunt preinstalate. Gdium va fi disponibil în Europa, SUA şi China din septembrie. Cel puţin pentru zona EU se aşteaptă un preţ nu mai mare de 400 de euro. Mai multe pe situl dedicat.

Procesorul Intel Atom

Dicţionar
Intel Atom
Serie de procesoare Intel lansată în 2008 cu frecvenţă de lucru de la 800MHz la 1,87GHz şi FSB la 400 sau 533MHz. Procesoarele Atom au unul sau două nuclee (în curând), dimensiuni infime – sunt mai mici decât o monedă de un cent (USD), fiind construite pe tehnologia de 45 nm.  Seria Intel Atom vine ca replică la seria Geode dezvoltată anterior de AMD pentru minicomputere (inclusiv OLPC) şi diverse alte echipamente ce implică costuri reduse şi consum infim de energie.
MID
Denumirea de MID sau Mobile Internet Device (dispozitiv mobil pentru accesarea Internetului) atribuită de fapt unui minicomputer similar UMPC-ului (UltraMobile PC) a fost propusă în 2007 la Beijing de către Intel. Un MID este echipat – cum era de aşteptat – cu procesor Intel de consum mai redus decât cele mai multe procesoare ultra-low voltage din gama Centrino. Spre deosebire de UMPC, în loc de Windows XP sau Vista, MID-ul are ca sistem de operare o variantă de Linux cu suport pentru ecrane tactile. Se caracterizează prin dimensiunea mică, ecranul tactil de 4 – 7 inci, tastatură clasică şi/sau virtuală, conectivităţi Wi-Fi / 3G / Bluetooth / GPS / WiMAX integrate, capacitate de stocare de 2 – 8GB (memorie flash), prezenţa portului USB, a unei camere web şi a conectorilor jack pentru căşti şi microfon.