Motorola One Vision review: un nou concurent pe segmentul mid-range premium

15.05.2019
Motorola One Vision review: un nou concurent pe segmentul mid-range premium
Construcţie, design, ergonomie şi specificaţii

Ultimii câţiva ani au adus schimbări majore pe piaţa de smartphone-uri. În timp ce companiile consacrate se concentrează pe dezvoltarea de dispozitive premium scumpe, multe alte companii au început să îşi îndrepte eforturile în special spre segmentul mid-range. Motorola pare să fie una dintre aceste companii, ultimele sale lansări încercând să ofere performanţă foarte bună şi funcţii pentru anumite tipuri de utilizatori la preţuri accesibile. Cel mai nou efort de acest gen este Motorola One Vision, un nou smartphone bazat pe platforma software Android One, care aduce în premieră mai multe tehnologii în portofoliul companiei.

Construcţie, design, ergonomie

Motorola One Vision este un smartphone ciudat la prima vedere. Acesta este unul dintre puţinele dispozitive de pe piaţă care adoptă un format de ecran 21:9 şi primul de acest gen care a ajuns în redacţia Go4it. Dar designerii nu s-au oprit la formatul alungit al ecranului, ci au ales să integreze şi o cameră foto în colţul din stânga-sus. Acesta este cel de-al treilea telefon cu ecran perforat pe care îl testăm şi trebuie să recunoaştem că acesta este primul al cărei cameră este puţin deranjantă din punct de vedere al design-ului.

În timp ce în utilizare normală, asemeni unui notch, perforarea din ecran va fi mai puţin evidentă, strict vizual, aceasta este destul de evidentă. Spre diferenţă de Honor View 20 şi Galaxy S10+ pe care le-am testat anterior, Motorola a realizat un orificiu pentru cameră mult mai pronunţat. Camera nu este obligatoriu mai mare decât în cazul altor telefoane, însă în jurul acesteia poate fi observat un cerc negru pronunţat. Chiar şi aşa, orificiul pentru cameră pare mai puţin intruziv decât un decupaj mare în centrul ecranului.

Fiind vorba despre un panou LCD, marginile din jurul acestuia sunt mai pronunţate decât în cazul dispozitivelor cu panouri OLED, însă sunt în continuare destul de subţiri. Deasupra ecranului avem o mică fantă pentru difuzorul pentru apeluri, în timp ce sub display avem un spaţiu negru nu foarte mare, dar nici foarte mic. Telefonul este foarte înalt, similar în înăţime cu un dispozitiv de 6,4 sau 6,5”, însă mult mai îngust şi decât un telefon cu ecran de 5,8” (precum un iPhone X). Astfel, telefonul poate fi mai uşor de folosit cu o singură mână în majoritatea situaţiilor, atât timp cât nu ai nevoie să atingi elementele din partea de sus a ecranului.

Din punct de vedere al construcţiei, acesta foloseşte materiale premium, ceva surprinzător pentru seria Motorola One. Modelele din trecut erau realizate din sticlă şi plastic, însă pentru One Vision, compania a ales să acopere întregul dispozitiv cu sticlă, în timp ce o ramă metalică îmbină cele două panouri. Pe ramă se regăsesc toate elementele uzuale: un jack de căşti în partea de sus, un port USB Type-C în partea de jos, o grilă pentru difuzorul mono, butoanele volum şi power pe partea din dreapta şi un locaş cu două slot-uri pe partea stângă. Acesta poate găzdui fie două cartele nano-SIM, fie o cartelă şi un card microSD.

Pe partea din spate, camera foto duală este încadrată într-un modul orientat vertical, iar senzorul de amprentă, decorat cu logo-ul Motorola este poziţionat central, într-o poziţie naturală în utilizare. Spatele este însă decorat într-o culoare foarte interesantă, numită „Saphire Gradient”, un albastru intens, mai deschis la margini şi mai negru spre centrul dispozitivului. Acesta arată foarte bine, însă probabil că majoritatea utilizatorilor ar prefera să folosească o husă pentru a proteja dispozitivul de eventuale accidente.

Întrucât avem de a face cu un dispozitiv mai îngust, acesta nu pare să fie în pericol să alunece prea mult, însă Motorola oferă o husă din silicon transparent în cutie, ba chiar o şi aplică din fabrică, telefonul fiind deja în husă atunci când este scos din cutie. Am mai întâlnit această caracteristică neobişnuită şi la Motorola One anul trecut şi pe Moto G7 Power anul acesta, fiind deja o tradiţie pentru dispozitivele mid-range ale companiei. Ce oferă One Vision în plus faţă de modelele precedente este o pereche de căşti intrauriculare în pachet, cu mufă jack.

Specificaţii

  • Display: 6,3″, IPS, FHD+ (2.520 x 1.080 pixeli), format 21:9
  • Chipset: Samsung Exynos 9609 (octa-core @ 2,2 GHz), 10nm, GPU Mali G72 MP3
  • RAM: 4 GB
  • Stocare: 128 GB
  • Camera principală: 48 MP, f/1.7 + 5 MP f/1.7 (senzor de adâncime)
  • Camera frontală: 25 MP, f/2.0
  • Conectivitate: 4G Cat6, Bluetooth 5.0, WiFi 5
  • Sistem de operare: Android 9.0 Pie (Android One)
  • Baterie: 3.500 mAh (Turbo Charge 15 W), 7 ore de utilizare după 15 minute de încărcare
  • Culori: Bronze Gradient, Saphire Gradient
  • Altele: dual SIM, microSD, NFC, jack 3,5mm, senzor de amprentă, port USB Type-C
  • Accesorii în pachet: Încărcător Turbo Charge, cablu USB Type-C, căşti in-ear cu jack, husă de silicon

Galerie foto

 

Ecran, performanţă şi autonomie

Ecran

Fiind primul ecran 21:9 de pe un smartphone pe care l-am folosit, acesta a fost puţin ciudat în utilizare la început, însă asemeni altor formate recente, acesta vine cu avantaje şi dezavantaje. În primul rând, Motorola configurează din fabrică profilul de culoare pe un mod strident, similar cu ce folosea Samsung în anii trecuţi pe dispozitivele sale, culorile fiind foarte pronunţate, însă nu tocmai naturale. Odată ce este setat pe profilul natural, avem parte de culori neutre, mult mai apropiate de realitate.

Panoul IPS este de calitate, oferind unghiuri de vizibilitate mai bune decât panourile OLED, însă pierde puţin teren la capitolul luminozitate. Nu numai că software-ul nu potriveşte foarte bine luminozitatea pe modul „auto” în funcţie de lumina ambientală, însă panoul nu prea poate fi folosit confortabil într-un mediu bine iluminat sub nivelul de luminozitate 70-80%. Surprinzător este însă faptul că odată setat la această valoare, acesta poate fi folosit şi ziua, afară. Totuşi, în soare puternic, probabil că ar fi nevoie de utilizarea luminozităţii la maximum. Din păcate, vremea din ultimele zile nu a permis testarea în lumină naturală foarte puternică.

Din cauza faptului că avem de a face cu un ecran neobişnuit, nu toate aplicaţiile afişează conţinutul la fel pe suprafaţa lui. În teorie, formatul mai înalt ar trebui să afişeze câteva linii în plus de conţinut, în special în aplicaţii de citit sau scris, iar scrisul de e-mail-uri sau documente Word este puţin mai confortabil, întrucât tastatura nu mai ocupă atât de mult în partea de jos a ecranului.

În cazul aplicaţiilor care redau conţinut video, avem trei situaţii. În aplicaţiile de socializare, clipul este redat exclusiv în formatul original, marginile rămânând negre. În cazul unor aplicaţii dedicate filmelor şi serialelor, precum Netflix, ecranul poate fi umplut cu un gest de zoom pe ecran, însă doar până la camera foto frontală, spaţiul de pe aceeaşi linie cu aceasta rămânând negru. În cazul YouTube, conţinutul poate fi afişat pe tot ecranul cu acelaşi gest de zoom.

Performanţă

Dacă aţi consultat lista de specificaţii hardware a lui Motorola One Vision, probabil că un anume detaliu a ieşit în evidenţă peste celelalte: chipset-ul Exynos 9609 produs de Samsung. Motorola este astfel cel de-al doilea producător partener care foloseşte tehnologie Samsung, după ce Meizu a lansat câteva modele cu chipset-uri Exynos. Se întâmplă ca acest chipset să fie un model mid-range pe care Samsung îl foloseşte şi în dezvoltarea smarpthone-urilor sale mid-range din gama Galaxy A.

În timp ce Samsung poate să optimizeze acest cip mai bine, întrucât compania dezvoltă şi software-ul One UI şi hardware-ul. Motorola este astfel într-un mic dezavantaj, în teorie. Compania nu cunoaşte hardware-ul la fel de bine precum Samsung şi nici nu modifică software-ul, pentru că telefonul este încadrat în programul Android One, deci vine cu un sistem de operare Android „curat”, cu doar câteva aplicaţii proprietare şi servicii pre-instalate.

Totuşi, chipset-ul Exynos 9609 pare să fie foarte capabil, comparabil cu performanţa pe care telefoanele flagship o ofereau în urmă cu doar câţiva ani la capitolul putere de procesare. Ba chiar cipul grafic pare să se comporte mult mai bine decât procesoarele de top mai vechi, probabil Samsung investind resurse în plus pentru acesta, întrucât jocurile video 3D complexe au devenit foarte populare în ultimii 2 ani.

De asemenea, consumul faţă de alte procesoare mid-range de pe piaţă ar trebui să fie semnificativ mai mic, întrucât acest model este construit pe arhitectură de 10nm.

Scorurile din testele de performanţă sunt mai mult decât satisfăcătoare, având în vedere faptul că vorbim despre un smartphone de medie cu un preţ deloc exagerat pentru hardware-ul şi software-ul integrat.

Benchmark

  • AnTuTu: 145.983 
  • GeekBench: Single-Core 1.611 / Multi-Core 5.333 
  • 3DMark Slingshot Extreme Vulkan: 1.381
  • PCMark Performance: 6.585 

Autonomie

La capitolul autonomie, One Vision nu este decât „decent”. Acumulatorul de 3.500 mAh oferă puţin peste o zi întreagă de utilizare normală, cu ecranul pornit cam 4-5 ore. Este o performanţă nu foarte impresionantă mai ales când comparăm cu „fratele” său Moto G7 Power, care rezistă 3 zile cu un acumulator de 5.000 mAh. Din fericire, Motorola livrează acest model cu un încărcător rapid de 15W în pachet, care poate oferi 7 ore de utilizare în 15 minute de încărcare, conform specificaţiilor oficiale.

 

Software

În general nu sunt foarte multe lucruri de spus despre software-ul telefoanelor din gama Android One. Motorola One Vision vine cu Android 9.0 Pie pre-instalat, iar compania promite următoarele două update-uri importante de software de la Google (Android Q şi ce va veni după), plus trei ani de actualizări lunare pentru certificatele de securitate.

În timp ce interfaţa Android nu a fost deloc modificată de către Motorola, compania a integrat câteva mici elemente proprii, pe care le-am mai văzut în trecut. Avem de a face cu aplicaţia Moto, care oferă acces la câteva funcţii speciale, precum posibilitatea de a înlocui sistemul de navigaţie implicit din Android Pie cu unul proprietar Motorola, posibilitatea de a porni blitz-ul prin gesturi şi de a realiza capturi de ecran folosind mişcări ale mâinii.

De asemenea, Motorola integrează codecul Dobly Audio pentru redarea de sunet, acesta fiind pornit tot timpul în timpul redării prin intermediul difuzorului şi poate fi dezactivat pentru redarea la căşti. Nu în ultimul rând, Motorola a integrat o aplicaţie de cameră proprietară, care nu este foarte diferită faţă de cea de la Google.

Experienţa software este astfel foarte apropiată de cea pe care Google a gândit-o pentru platforma sa, lucru care vine cu avantaje şi dezavantaje. Sistemul de navigaţie Google nu este tocmai excelent, drept dovadă că Google deja îl înlocuieşte cu unul bazat pe gesturi în Android Q. De asemenea, necesitatea de a confirma parola cu un buton „OK” după introducere este un dezavantaj pe Android-ul „stock” faţă de interfeţele personalizate de la producătorii parteneri. De asemenea, modul „întunecat” din Android 9 Pie nu este aplicat decât în meniul de notificări şi setări rapide din partea de sus, nu şi în aplicaţiile pre-instalate sau chiar în meniul de setări.

Audio şi securitate

Am amintit la capitolul software integrarea tehnologiei Dolby Audio, însă aceasta nu pare să fie o componentă atât de importantă pe cât sugerează numele. Există posibilitatea de a optimiza redarea pentru filme sau muzică, sau pentru a lăsa softwarew-ul să aleagă modul de redare automat în funcţie de conţinut. Fiind vorba despre un smartphone mid-range, nu putem vorbi despre redare stereo, aceasta fiind păstrată de majoritatea producătorilor pentru dispozitivele high-end. Astfel, fără o pereche de căşti conectată, nu te poţi bucura de redare stereo pe acest model, lucru evident în special atunci când sunt redate filme.

La nivel de securitate, Motorola foloseşte un senzor de amprentă pe partea din spate, cât şi recunoaştere facială folosind camera frontală. Niciunul dintre acestea nu este însă perfect. Senzorul de amprentă nu recunoaşte întotdeauna amprentele din prima încercare, ceva ce majoritatea telefoanelor recente fac fără probleme, însă este o metodă mai sigură decât recunoaşterea facială, care poate fi cu uşurinţă păcălită cu o fotografie sau un clip video. Dacă ar trebui să comparăm senzorul de amprentă cu cel de pe un smartphone recent, ar fi cel ultrasonic de pe Galaxy S10, pe care am întâlnit probleme similare.

Camera foto

Este destul de evident faptul că Motorola pune un accent special pe camera foto de pe Motorola One Vision. Compania spune că acesta este cel mai mare senzor pe care l-a integrat într-un smartphone până în prezent, acesta fiind şi cel de rezoluţie cea mai înaltă. La 48 de megapixeli, acest dispozitiv este în ton cu tendinţele recente ale pieţei pe segmentul mid-range. Camera beneficiază şi de un al doilea senzor de 5 megapixeli, folosit pentru realizarea efectului blur pentru portrete. Spre diferenţă de alte dispozitive mid-range cu senzori de 48 megapixeli, One Vision vine echipat şi cu stabilizare optică.

În ciuda faptului că avem de a face cu un senzor de 48 megapixeli, Motorola a ales să nu permită realizarea de fotografii la rezoluţie maximă. Pentru a asigura calitatea cadrelor şi un minimum de zgomot de imagine, fotorafiile sunt salvate la rezoluşie de 12 megapixeli folosind tehnologia Quad Pixel, care combină patru pixeli apropiaţi. Camera foto frontală de 25 megapixeli foloseşte aceeaşi tehnică pentru a salva fotografii la 6 megapixeli. Ambele camere permit realizarea de cadre în format 4:3, 16:9 sau 21:9 nativ.

Din păcate, filmarea nu are astfel de opţiuni. Telefonul poate filma în rezoluţie 4K la 30 de cadre pe secundă, Full HD la 30 sau 60 şi HD la 30 de cadre pe secundă. Pentru slow motion avem de ales între Full HD la 120 FPS şi HD la 240 FPS. Toate aceste formate sunt exclusiv în 16:9. Ar fi fost o idee bună ca funcţia de filmare să poată înregistra în 21:9, pentru a realiza conţinut special pentru acest tip de display, mai ales când majoritatea conţinutului video de pe internet este în format 16:9, iar doar anumite filme de pe serviciile populare sunt disponibile şi în formatul de cinema 21:9.

Foto zi

Galerie foto

Motorola a integrat şi funcţii AI în aplicaţia de cameră, care pot detecta anumite scene şi pot oferi optimizări, însă acestea sunt mai puţine decât ne-am obişnuit în ultima perioadă. De asemenea, telefonul beneficiază de un mod nocturn cu expunere lungă proprietar, diferit de Night Sight de la Google, de exemplu.

Rezultatele pe timp de zi sunt bune spre foarte bune, imaginile fiind destul de bine expuse în majoritatea situaţiilor, iar culorile sunt naturale în cadrele pe timp de zi. Pe timp de noapte însă, camera îşi arată limitările. Cadrele realizate fără modul nocturn sunt lipsite de detalii şi culoare, iar anumite cadre ies mişcate chiar şi cu stabilizarea optică. Modul nocturn este însă mai rapid decât cel de pe alte dispozitive şi îmbunătăţeşte semnificativ calitatea cadrelor. Totuşi, nu poate fi comparat cu ceea ce produc telefoanele mai scumpe. Pentru categoria sa de preţ însă, Motorola One Vision îşi face treaba destul de bine la acest capitol.

Foto noapte

Galerie foto

În funcţie de cât de multă lumină este în jur, One Vision poate capta folosind modul nocturn detalii mai bine sau mai slab. În general, dacă există o sursă de lumină, relativ apropiată, captura ar trebui să fie de calitate. Este important însă ca telefonul să fie foarte stabil pe tot parcursul capturii, însă avantajul este că aceasta durează două secunde, faţă de cele 6 de pe dispozitivele Huawei, de exemplu. Evident, fiind vorba despre un senzor de medie, imaginile vor avea în continuare zgomot de imagine, însă fotografiile vor fi totuşi utilizabile pentru reţele de socializare.

Concluzii

One Vision este un smartphone atipic şi probabil ceea ce are nevoie Motorola pentru a ieşi în evidenţă pe piaţa mid-range din prezent. Avem de a face cu un smartphone performant, cu un ecran mare şi înalt, foarte bun pentru redarea de filme în format de cinema, o cameră decentă pentru gama sa de preţ şi un software Android „curat”, cu puţine modificări.

În special design-ul s-a dovedit a fi impresionant, întrucât nu prea întâlnim foarte des smartphone-uri din gama mai ieftină realizate din materiale premium şi cu tehnologii moderne, precum un display perforat, ceva ce până de curând era rezervat pentru dispozitivele mult mai scumpe.

 

Părţi pozitive

Ecran 21:9 foarte plăcut pentru consumul de filme
Materiale şi design premium
Performanţă înaltă pentru gama sa de preţ
Vine cu încărcător rapid, husă de silicon şi căşti în pachet
Are jack de 3,5 mm pentru căşti
Sistem de operare Android One „curat”
Cameră foto performantă

Părţi negative

Formatul 21:9 nu este foarte răspândit
Autonomia este doar de medie
Senzorul de amprentă nu este cel mai precis
Decupajul pentru cameră este puţin inestetic

Cătălin Niţu
Cătălin Niţu
Redactor-șef Go4it.ro. Lucrează în presa de tehnologie și gaming din 2008. Absolvent al Facultății de Jurnalism și pasionat de gadget-uri, PC-uri și console de gaming. citește mai mult