LG G3 review

LG G3 review
Construcţie, design, ergonomie

Terminalul G2 de la LG s-a dovedit a fi unul dintre cele mai bune smartphone-uri ale anului trecut, reducerile de preţ operate de producătorul făcându-l şi acum un produs foarte atractiv. Ţinând cont de acest precedent, noul LG G3 a fost aşteptat cu mult interes şi rămâne de văzut dacă producătorul a reuşit să se ridice la înălţimea aşteptărilor utilizatorilor şi să concureze cu succes modelele de vârf rivale de la Samsung şi HTC.

Construcţie, design, ergonomie

Una dintre cele mai atractive caracteristici ale modelului G2 de acum un an a fost designul fluid cu detalii minimaliste şi ergonomie foarte bună, iar LG nu a făcut greşeala să schimbe reţeta care i-a adus succesul. Odată cu creşterea dimensiunilor, carcasa noului G3 are linii ceva mai drepte în părţile superioară şi inferioară, însă toate particularităţile care ne-au atras acum un an au fost păstrate.

La fel ca G2, noul LG G3 oferă o mască frontală simplă care se remarcă prin marginile foarte înguste ale ecranului şi spaţiul redus lăsat în jurul acestuia. Sticla protectoare este înconjurată acum de o ramă mai subţire şi mai elegantă, iar partea inferioară a acesteia preia culoarea capacului posterior şi aduce un plus de culoare.

LG G3: un design deja celebru care a fost reactualizat

Ecranul este încastrat într-o ramă din material plastic semi-mat care este mai subţire pe marginile laterale şi mai groasă în zona centrală a capetelor inferioare şi superioare, forma acesteia armonizându-se astfel cu convexitatea capacului posterior. Acest element constructiv se continuă cu o ramă argintie din material plastic care înconjoară carcasa pe toate laturile sale şi găzduieşte puţinele elemente de detaliu amplasate pe muchii. Partea superioară oferă microfonul secundar şi emiţătorul infraroşu, în timp ce la capătul opus putem găsi microfonul principal, conectorul audio jack şi conectorul MicroUSB.

LG G3: un profil curbat ergonomic

LG G3: muchii laterale aproape golaşe

După cum se remarcă, LG a renunţat la carcasa închisă şi a adoptat acum un design cu capac detaşabil, sub care se găsesc bateria detaşabilă şi locaşurile Micro SIM şi MicroSD. Capacul elastic este fabricat dintr-un strat de policarbonat cu o grosime de circa un milimetru, acesta fiind susţinut de către carcasa internă de rezistenţă şi nedeformându-se sub apăsarea degetelor. Acest nou design nu este însă lipsit de probleme deoarece sistemul de prindere dintre corp şi capac nu este perfect rigidizat iar terminalul scârţăie uşor atunci când este strâns puternic în mână sau este torsionat.

LG G3: capacul detaşabil ascunde bateria, antena NFC şi sloturile MicroSIM şi MicroSD

Suprafaţa capacului imită metalul şlefuit grosier, striaţiile pronunţate având atât un rol estetic interesant cât şi unul antiderapant destul de eficient. Terminalul evită astfel problemele telefonului G2, care era foarte alunecos şi capta prea uşor grăsimea de pe mâini. Materialele constructive sunt în continuare cam banale, însă G3 reuşeşte să aibă un aspect atractiv fără să apeleze la metal sau sticlă.

LG G3: modelul striat al capacului posterior

Partea din spate oferă deja celebrul sistem de butoane Rear Key, obiectivul camerei foto, bliţul cu două LED-uri şi noul senzor laser al camerei foto. Lansat odată cu terminalul G2, butoanele de pe capacul posterior au devenit deja un element emblematic al telefoanelor LG, chiar dacă utilitatea lor nu este mereu convingătoare. Designul adoptat pentru G3 este cea de-a treia iteraţie a acestui sistem de control de la LG şi, din păcate, acesta este mai plat şi mai greu de simţit fără un contact vizual direct. Am fi preferat să vedem designul remarcat la G Flex, care a folosit un buton Power/Lock proeminent şi butoane Volume +/- concave, însă LG a preferat de data aceasta designul în detrimentul ergonomiei.

LG G3: sistemul de butoane Rear Key a devenit mai elegant dar şi mai plat

Deşi este un terminal de mari dimensiuni care foloseşte un ecran cu o diagonală de 5,5”, LG G3 este neaşteptat de plăcut de utilizat. Datorită ramei înguste a ecranului, acestea este mai scund şi mai îngust cu circa 4-5 milimetri decât alte telefoane din această clasă, iar greutatea este şi ea mică pentru un terminal atât de impozant. În plus, la fel ca în cazul LG, liniile curbate fluide ale carcasei îi fac să se muleze foarte bine în mână, G3 fiind cel mai ergonomie telefon din clasa 5,5” testat până acum. 

 

Ecran, hardware, specificaţii, autonomie

G3 este cel de-al treilea smartphone care oferă un ecran cu o rezoluţie de 2560 x 1440 pixeli, acesta fiind devansat de Vivo Xplay 3S şi OPPO Find 7, iar LG este primul dintre producătorii consacraţi care a anunţat disponibilitatea globală a unui terminal dotat cu un astfel de ecran. Acest impresionant ecran este, fără îndoială, unul dintre punctele de atracţie ale noului terminal, însă cât de util şi cât de bun este acesta în realitate?

La o primă vedere, probabil că utilizatorii nu vor vedea o diferenţă sesizabilă atunci când vor face trecerea de la ecranele Full HD cu diagonale de 5 – 5,2” prezente deja pe piaţă. Odată ce veţi porni însă un film cu rezoluţie 4K (iar LG nu a uitat să lase două mostre în memoria internă) sau veţi deschide câteva imagini de mare rezoluţie, densitatea de 534 ppi îşi va spune cuvântul. Deşi ecranul oferă o densitate atât de mare şi ar trebui să se facă remarcat singur între rivalii FullHD din jur, cei de la LG s-au simţit nevoiţi să folosească şi un algoritm de sharpening. Greu sesizabil atunci când este vorba de imagini sau secvenţe video, acesta se face însă imediat remarcat în cazul textului de mici dimensiuni sub forma unor umbre albe deranjante care apar în jurul textului.

LG G3: ecranul oferă o rezoluţie respectabilă de 2560 x 1440 pixeli

Aceasta este însă şi problema cea mai mare a acestei rezoluţii: lipsa conţinutului care să o pună în valoare. Interfaţa grafică sau imaginile arată la fel de bine ca într-o revistă tipărită pe hârtie glossy la rezoluţie mare, însă ce facem în restul timpului în care nu ne uităm la acestea? La fel ca în cazul televizoarelor 4K, tehnologia este impresionantă atunci când este folosită la întregul ei potenţial, însă jocurile şi aplicaţiile care să o pună în valoare nu prea există în acest moment. La începutul acestei luni, aplicaţia YouTube pentru Android a primit o actualizare care-i permite să redea fluxurile 1440p, însă acesta nu este decât un început timid şi nu tocmai satisfăcător din punct de vedere al calităţii.

Un aspect particular al ecranul IPS de pe G3 este calibrarea aleasă de LG. La o primă vedere, ecranul pare cam nesaturat, însă utilizatorul care va porni o aplicaţie pentru vizualizarea imaginilor, un film sau un test de acurateţe coloristică va observa că acesta oferă culori naturale şi o acoperire bună a spectrului sRGB. Nu-i putem acuza pe cei de la LG pentru că au încercat să obţină un ecran cu culori cât mai naturale posibil, însă cei obişnuiţi cu ecranele AMOLED sau ecrane IPS cu saturaţie mare ar putea fi puţin dezamăgiţi.

Un ecran QHD este o realizare tehnică ambiţioasă care implică nişte compromisuri: o densitate atât de mare aduce cu sine un panou cu un cablaj intern foarte des, iar acesta necesită la rândul lui utilizarea unui sistem de iluminare de fundal foarte puternic. Ecranul de pe G3 oferă un nivel de luminozitate suficient de ridicat, evitând parţial această problemă, însă nivelul de negru şi contrastul nu sunt prea impresionante. Stratul de polarizare nu este prea eficient, lizibilitatea în lumina solară fiind mediocră, iar reflexivitatea acestuia afectează unghiurile de vizualizare.

Mai mult, ecranul pare a avea probleme cu supra-încălzirea, de-a lungul perioadei de utilizare lovindu-mă de trei ori un mesaj care m-a avertizat că nivelul maxim al luminozităţii a fost redus temporar la 90% din cauza temperaturii ridicate. Nu este prea clar dacă este vorba de temperatura întregului sistem sau doar a ecranului, însă suspectez că LG a apelat la overdrive pentru a smulge cât mai multă luminozitate din LED-urile pentru iluminare, iar acesta este preţul plătit pentru această decizie.

Optimus G şi G2 au fost lansate la circa jumătate de an după modelele de vârf anuale de la Samsung, HTC sau Sony, iar acest lucru le-a permis celor de la LG să beneficieze de procesoare mai puternice. De data aceasta, LG s-a grăbit cu lansarea lui G3, iar acesta foloseşte un cip din familia Snapdragon 801 la fel ca rivalii săi Samsung Galaxy S5, HTC One M8 sau Sony Xperia Z2.

În mod previzibil, performanţele se încadrează în nota cu care ne-au obişnuit deja produsele susmenţionate, singurele excepţii remarcându-se în testele grafice care funcţionează la rezoluţia nativă. După cum se remarcă din rezultatele obţinute în 3D Mark Ice Storm Unlimited sau GLBenchmark, impactul rezoluţiei QuadHD este vizibil atunci când facem o comparaţie cu modelele contemporane cu ecrane Full HD. Snapdragon 801 se bucură însă de optimizări interne şi de frecvenţe de tact mărite, iar G3 reuşeşte să obţină în aceste două teste rezultate comparabile cu cele obţine de procesorul Snapdragon 800 şi ecranul Full HD de pe LG G2, ceea ce ar trebui să înlăture greşita impresie că noul terminal ar fi cumva prea lent.

  • Ecran: 5,5”, IPS, 2560 x 1440 pixeli, Gorilla Glass 3
  • Sistem de operare: Android 4.4.2
  • Chipset: Qualcomm Snapdragon 801 (MSM8975AC)
  • Procesor: Krait 400, 2,5 GHz, quad-core
  • Procesor grafic: Adreno 330
  • RAM: 2 GB (3 GB în cazul versiunii de 32 GB)
  • Memorie: 16/ 32 GB
  • Card: MicroSDXC, 128 GB max.
  • Date: HSDPA, HSUPA, LTE
  • WiFi: 802.11 a/b/g/n/ac
  • Bluetooth: 4.0, A2DP
  • USB: microUSB
  • Cameră foto: 13 MP, focalizare laser, stabilizare optică
  • Filmare video: UHD
  • Cameră foto frontală: 2,1 MP
  • Baterie: 3000 mAh
  • Dimensiuni: 146,3 x 74,6 x 8,9 mm
  • Greutate: 149 grame
  • Altele: Wi-Fi Direct, Miracast, DLNA, radio FM

Deşi foloseşte o baterie cu aceeaşi capacitate şi un procesor ceva mai eficient, noul LG G3 nu reuşeşte să atingă performanţele bune ale vechiului model G2. În condiţiile în care am avut push activat pentru Outlook.com, Facebook, Twitter, Skype plus actualizări regulate pentru vreme şi alt cont de mail, LG G2 a reuşit să atingă 34 de ore de autonomie într-un regim mediu de utilizare cu câte 8 ore de conectivitate 3G şi Wi-Fi zilnic. Fără a fi slab, acest rezultat este însă net inferior celui de 42 de ore obţinut acum un an de G2 şi este cam dezamăgitor pentru un terminal cu o baterie atât de mare.

Software, telefonie

Interfaţa software LG a oferit dintotdeauna un pachet bogat de opţiuni, acesta păcătuind însă prin aspectul grafic cam depăşit. Compania a încerca o uşoară cosmetizare la G Flex, însă probabil că designerii firmei au decis că nu pot petici prea mult o haină veche şi au decis să ne ofere un mediu grafic complet refăcut.

La fel ca Apple, HTC sau Samsung, LG a adoptat un mediu grafic plat cu culori contrastante, degradeuri fine, text lizibil şi forme geometrice riguroase. Paleta coloristică a temei implicite poate că nu este tocmai ideală, culorile acesteia fiind cam fade, însă cei nemulţumiţi pot descarcă teme alternative.

Printre opţiunile software interesante se remarcă posibilitatea aranjării butoanelor virtuale din Navigation Bar, posibilitatea particularizării scurtăturilor sau micro-aplicaţiilor flotante din Notification Area şi modul de lucru Dual Screen, care se poate accesa rapid prin apăsarea prelungă a tastei Back. Evident, nu lipsesc opţiunile pentru pornirea ecranului prin apăsare dublă pe ecran şi deblocarea prin intermediul unei secvenţe de bătăi în ecran, două facilităţi software care au debutat odată cu G2, respectiv G Flex.

Meniul Settings poate fi afişat tabular sau sub forma clasicei liste Android, printre opţiunile mai deosebite numărându-se un Quiet Hours programabil pe zile şi ore, un modul Test-to-Speech care anunţă sau citeşte cu voce tare apelurile şi mesajele, un modul pentru curăţarea memoriei interne de fişiere temporare şi celebrul Quick Circle, o zonă circulară de ecran care poate afişa aplicaţii speciale în cazul în care folosiţi husa specială oferită de LG. Nu în ultimul rând, aplicaţia pentru telecomandă Quick Remote permite setarea rapidă a unor echipamente electronice consacrate sau programarea software în cazul în care folosiţi ceva mai exotic şi oferă un control confortabil de la distanţă al echipamentelor Home Cinema din jur.

La fel ca Samsung sau HTC, interfaţa refăcută de la LG oferă un ecran lateral special numit Smart Bulletin. LG a ratat însă oportunitatea de a oferi ceva util în acest spaţiu suplimentar, Smart Bulletin fiind doar un portal către aplicaţiile LG Health şi Smart Tips. Prima dintre acestea este aplicaţia de fitness care monitorizează în permanenţă paşii făcuţi şi caloriile consumate, însă cea de-a doua conţine doar o listă de ghiduri şi sfaturi cu o utilitate discutabilă. Este regretabil că LG nu oferă opţiuni pentru particularizarea Smart Bulletin, cei mai mulţi dintre utilizatori urmând probabil să oprească cu totul acest ecran suplimentar.

Performanţele interfeţei grafice sunt inferioare celor remarcate la G2, interfaţa având momente în care răspunde ceva mai lent la comenzi sau sacadează uşor. Aceste probleme nu se manifestă prea des, însă sunt dezamăgitoare în cazul unui terminal atât de puternic. Dacă ţinem cont că nucleul grafic trebuie să gestioneze aproape de două ori mai mulţi pixeli decât în cazul unui ecran Full HD, cred că-i putem acorda lui G3 nişte circumstanţe atenuante, însă, în final, utilizatorii doresc un produs fiabil şi nu scuze.

Casca telefonică are un nivel sonor ridicat şi o fidelitate bună, G3 nepunând probleme în mediile mai zgomotoase. Microfoanele oferă o atenuare bună a zgomotelor de fundal, însă fidelitatea lor este doar mulţumitoare. Difuzorul de pe capacul posterior are un volum ridicat şi o fidelitate bună, G3 fiind un terminal zgomotos pe care cu greu îl veţi putea ignora.

LED-ul frontal pentru notificări este util, însă opţiunile pentru particularizarea acestuia sunt cam sărace. Acesta va semnaliza o parte dintre mesajele care ajung în Notification Area, apelurile pierdute  şi mesajele noi, însă singura opţiune suplimentară oferită este particularizarea contactelor din agendă cu una dintre cele nouă culori disponibile. 

LG G3: difuzorul şi micul LED de semnalizare

Captură foto şi video

La fel ca în cazul telefonului G2, camera foto foloseşte un senzor Sony cu rezoluţie de 13 MP şi un obiectiv cu diafragmă F/2.4. Spre deosebire de modelul folosit acum un an, G3 plusează însă cu o stabilizare optică îmbunătăţită şi un inedit sistem de focalizare cu laser. După cum se va observa din imaginile capturate noaptea, utilizarea unui sistem de stabilizare cu trei axe în loc de două are un impact major, G3 având o prestaţie mult mai bună în lumina slabă.

Mai interesant este însă sistemul de focalizare cu laser. LG nu a oferit detalii tehnice, ci doar descrieri generice ale modului de funcţionare, însă din acestea se înţelege că senzorul de lângă camera foto emite mai multe fascicule divergente care se reflectă de obiectele încadrate şi permit calcularea distanţelor pe baza timpului de întoarcere a semnalului. Acest sistem nu funcţionează de sine-stătător, ci este mai degrabă un partener pentru clasicul sistem de focalizare prin detecţia de contrast. LG afirmă că impactul se va vedea cel mai bine în lumina scăzută, atunci când contrastul scenei este slab, şi putem presupune că eficienţă acestui sistem este slabă sau nulă atunci când distanţele sunt mari iar lumina ambientală puternică şi refracţia atmosferică anulează puterea micilor raze de lumină.

LG G3: obiectivul camerei foto, bliţul Dual Tone şi sistemul de focalizare laser

Focalizarea camerei din G3 s-a remarcat atât prin viteză, care se ridică la înălţimea promisiunilor, dar mai ales prin precizie. Cu excepţia unor imagini macro făcută de la distanţă mică, sistemul de focalizare în nouă puncte nu a dat rateuri şi nu a ezitat deranjant, soluţia LG fiind la fel de bună ca focalizarea cu detecţie de fază pe care am remarcat-o pozitiv atunci când am testat terminalul Samsung Galaxy S5.

După cum se remarcă din imaginile ataşate, LG G3 oferă una dintre cele mai bune camere foto disponibile pe un terminal mobil în acest moment. Deşi senzorul pare a fi acelaşi, LG a îmbunătăţit algoritmii de filtrare a zgomotului iar nivelul detaliilor este vizibil mai bun decât în cazul modelului anterior G2. O mărire la 100% scoate la iveală unele mici imperfecţiuni de procesare care afectează detaliile fine sau schimbările fine de culoare, însă imaginile stochează încă o cantitate mare de detalii.

Imaginile se remarcă prin culorile frumoase, contrastul bun şi expunerea corectă. Singurul aspect mai puţin impresionat este dinamica, camera având tendinţă să ardă detaliile foarte luminoase în anumite condiţii, ceea ce ar explica şi de ce LG a setat în mod implicit modul HDR pe Auto. Din fericire, senzorul Sony este capabil să facă două expuneri diferite în acelaşi timp şi să le combine într-o imagine HDR de bună calitate, această mică deficienţă urmând să deranjeze probabil prea puţini utilizatori.

LG G3 a surprins prin calitatea foarte bună a capturii în lumină slabă. Dincolo de focalizarea rapidă şi sigură asigurată de sistemul laser, se remarcă nivelul suficient de bun de detalii şi zgomotul de imagine tolerabil pe care le oferă terminalul în condiţii vitrege de iluminare. La aceste avantaje am putea adăuga şi calitatea obiectivului, care nu este prea sensibil la lens flare sau purple haze. Deşi captura făcută în întuneric deplin la distanţă mică s-a bucurat de o focalizare precisă în condiţiile în care nici măcar nu putean vedea bine obiectele fotografiate, puterea bliţului Dual Tone s-a dovedit surprinzător de mică, acesta fiind bun pentru close-up dar pentru nimic mai mult.

Captura video la rezoluţie UHD oferă un nivel bun de detalii, culori frumoase şi o expunere bună, remarcându-se totuşi aceeaşi problemă de dinamică ca în cazul fotografiilor. Rata de eşantionare este de numai 30 Mbps, de două ori mai mică decât cea folosită de Samsung Galaxy S5, însă, dincolo de uşoare artefacte de compresie ocazionale, rezultatul este bun. Sunetul este mulţumitor, remarcându-se şi aici fidelitatea mai puţin grozavă a microfoanelor.

Mostră captură video UHD (zip, 237 MB) 

Aplicaţia de captură foto este simplificată şi duce lipsa unor opţiuni avansate. Utilizatorul are la dispoziţie captura în rafală, captura panoramică şi cea duală cu ambele camere foto, la care se adaugă Magic Focus, un mod de lucru care face mai multe capturi şi permite refocalizarea imaginilor într-un mod similar celui popularizat de Nokia Refocus. Celelalte opţiuni permit alegerea rezoluţie, a declanşării prin gesturi sau voce şi activarea HDR, însă aplicaţia nu oferă nici o opţiune pentru controlul manual ai parametrilor de captură.

Redare media, GPS, concluzii

La fel ca în cazul modelului anterior G2, LG a implementat un amplificator audio dedicat. Compania a promovat însă exclusiv difuzorul extern cu o putere de 1 watt şi a omis să spună dacă amplificatorul Cirrus Logic CS35L32 este folosit şi pentru ieşirea audio pentru căşti. Această neclaritate tehnică nu afectează însă cu nimic calitatea redării audio, LG G3 fiind unul dintre cele mai bune telefoane mobile pentru amatorii de multimedia la purtător.

Nivelul sonor al ieşirii pentru câşti nu este foarte ridicat, însă este mai mult decât suficient pentru o audiţie stradală netulburată. Dincolo de acest aspect, observat de la altfel şi la modelul anterior, G3 se face remarcat la toate capitolele. Sunetul redat are o fidelitate bună, distorsiunile sunt insesizabile iar răspunsul în frecvenţă este echilibrat, ceea ce face ca egalizatorul software cu şapte benzi să fie util doar dacă doriţi în mod neapărat un mediu sonor diferit. Utilizatorii se vor bucura de o redare audio cu bass clar percutant, medii puternice şi înalte discrete bine definite, G3 fiind o opţiune excelentă pentru redarea media.

LG G3: conectorul audio pentru căşti şi difuzorul

Difuzorul monofonic de pe spate nu se poate compara cu excelentul sistem audio stereofonic frontal de la HTC, însă acesta reuşeşte să ofere o redare neaşteptat de bună. Răspunsul în gama frecvenţelor joase este practic nul, însă nivelul sonor este ridicat, fidelitatea este neaşteptat de bună iar rezonanţa capacului de plastic este ignorabilă. La fel ca în cazul oricărui alt difuzor amplasat în această zonă, poziţionarea nu este deloc grozavă, însă prea puţine telefoane se pot lăuda cu altceva.

La fel ca restul interfeţei, şi player-ul Music a trecut printr-o actualizare majoră care respectă liniile de design Holo. Aplicaţia oferă o galerie media cu sortare după artist, album sau gen, liste pentru piesele favorite, liste de redare, posibilitatea răsfoirii directoarelor cu muzică, integrare cloud Box şi Dropbox, DLNA şi opţiuni pentru controlul vitezei de redare şi tonalităţii.  

Aplicaţia pentru redarea video nu are o scurtătură dedicată, aceasta putând fi accesată doar din cadrul Gallery. Opţiunile oferite sunt bune, aplicaţia oferind suport pentru subtitrările interne sau externe, compatibilitate Unicode pentru subtitrări, un Pan and Scan simplu, captură de ecran şi ajustarea vitezei de redare. Suportul pentru codec-uri este bun, pe lângă formatele native Android remarcându-se WMV, DivX, XviD şi AC3, singurele lacune fiind lipsa decodării DTS şi lipsa posibilităţii selectării subtitrării dorite în cazul în care fişierul conţine mai multe elemente de acest tip.

Modulul GPS nu este prea performant, un aspect surprinzător ţinând cont că vorbim de un terminal de vârf. La fel ca toate celelalte telefoane bazate pe platforma Snapdragon 801, LG G3 foloseşte soluţia integrată IZat Gen8B, însă antenele au un semnal slab iar viteza de sincronizare la cald sau la rece este cam mică. Pentru simpla orientare, modulul GPS este suficient de bun, însă semnalul slab îl face imprecis în mediile urbane aglomerate sau al navigaţiei auto asistate.

Concluzii

LG a preluat cu succes toate trăsăturile care ne-au impresionat la modelul anterior G2 şi a reuşit să le şlefuiască pentru a obţine un telefon mai frumos şi cu o ergonomie cel puţin la fel de bună. Greutatea redusă şi liniile fluide ale carcasei fac din G3 un telefon foarte confortabil în utilizare, un aspect remarcabil dacă ţinem cont de dimensiunea ecranului , iar aceste caracteristici sunt secondate de o platformă hardware puternică, o cameră foto foarte bună, redare media de bună calitate şi un sistem de operare cu o interfaţă refăcută.

Punctul nevralgic al telefonului este ecranul, adică tocmai aspectul care ar trebui să-l facă remarcabil în comparaţie cu produsele cu care acesta concurează. Acesta oferă o rezoluţie abisală şi culori naturale, însă face şi nişte compromisuri vizibile atunci când vine vorba de luminozitate, contrast şi nivel de negru. Ecranul are un consum energetic ridicat care subminează autonomia telefonului, iar performanţele software sunt şi ele afectate de rezoluţia foarte mare, implementarea unui ecran QHD părând, cel puţin în implementarea LG, un salt tehnologic care cere prea mult şi oferă prea puţin. 

Părţi pozitive

Design şi ergonomie
Dimensiuni şi greutate
Rezoluţie şi culori ecran
Captură foto şi video
Redare media

Părţi negative

Autonomie sub aşteptări
Compromisurile făcute de ecran
Performanţele interfeţei software
GPS cu semnal slab