Moartea de pe banda rulantă - produsul corporaţiilor de succes

Era tehnologiei ne-a oferit lucruri pe care puţini le visau în urmă cu câteva decenii. De la telefoane mobile şi gadgeturi considerate mărunţişuri (playere MP3, stick-uri USB, căşti wireless etc.), la sisteme de calcul ultra-performante şi ecrane multitouch. La început disponibile într-un număr restrâns şi la preţuri prohibitive, acum produse pe bandă rulantă şi accesibile aproape oricui. Dar cineva trebuia să plătească din greu pentru un aşa beneficiu.

Pentru ca producţia de volum să fie însemnată iar preţul accesibil, ai nevoie de oameni mulţi şi mână ieftină de lucru. Unde găseşti aşa ceva? În China. Astfel, mai toate companiile importante din IT, electronică şi comunicaţii, apelează la aceşti asiatici care, din lipsă de alternative, acceptă condiţii de muncă inumane şi salarii mici.

În comparaţie cu China, ţara noastră este o adevărată Elveţie. Veniturile, democraţia şi nivelul de trai sunt, chiar şi în vreme de criză, cu mult superioare la noi. Din experienţa proprie, am cunoscut chinezi care spuneau că văd România ca pe un tărâm al făgăduinţei. E suficient să dai o tură prin complexul comercial Europa sau în Dragonul Roşu ca să te convingi. Micii intreprinzători asiatici au mica lor tarabă ce le asigură un trai relativ decent. Acolo, la ei, ar munci de 10 ori mai mult pentru aceeaşi sumă de bani.

Referindu-mă doar la muncitorii din fabricile de componente (pentru calculatoare, televizoare, telefoane etc.), am să menţionez doar câteva cifre care să clarifice un pic cele enunţate mai sus.

Salariul lunar într-o astfel de fabrică este de aproximativ 130 $. Condiţiile de lucru? Conform unui ziarist care a reuşit să pătrundă sub acoperire şi să spioneze vreme de o lună o fabrică Foxconn, există un stres puternic cauzat de programul de lucru, dar şi de sarcina efectivă de care trebuie să se achite angajatul (una care nu solicită nici creierul, nici muşchii - este doar oboseala provocată de statul în picioare şi mişcările monotone de asamblare a componentelor) .

Fabrica funcţionează non-stop, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Din cauza salariilor mizerabile, majoritatea angajaţilor preferă să facă ore suplimentare - multe ore suplimentare. Toate aceste aspecte duc la depresii severe, iar de aici până la sinucidere nu mai este decât un pas. De la începutul anului şi până în mai, au avut loc 12 tentative de sinucidere, 10 dintre ele reuşite.

Angajat Foxconn

Nu doar stresul este un factor important, ci şi perspectivele sumbre de viaţă. Se pare că unii angajaţi au ales să se sacrifice pentru a-şi sprijini financiar familiile, pentru a le oferi măcar lor un trai mai bun. Compania Foxconn plăteşte drept compensaţie familiei decedatului suma de 16.000 $. Sunt bani pe care angajatul ar fi reuşit să-i adune în 10 ani, în ipoteza în care nu ar fi cheltuit nimic.

Pe lângă sinucideri, au existat şi decese în urma epuizării. Ultimul a avut loc chiar astăzi. Un angajat a murit după nu mai puţin de 34 de ore de lucru în continuu. Asemenea cazuri se petrec din păcate şi în cadrul corporaţiilor din ţări mai civilizate, care oferă salarii atractive. Dorinţa exagerată de afirmare şi câştiguri băneşti transformă oamenii în workaholoci fără viaţă socială, fără satisfacţii.

Cu toate acestea, corporaţiile nu sunt deloc impresionate. Privesc nişte hârtii şi compară rata sinuciderilor din interior cu cea globală. Câtă vreme valoarea se situează în limitele "normale", nimeni nu se îngrijorează prea tare.

Aşa cum se întâmplă în ţările din lumea a III-a, este nevoie ca evenimentele să fie puternic mediatizate pentru ca autorităţile / conducătorii să ia măsuri. Concret, la Foxconn salariile au fost mărite cu 30%, iar o parte dintre angajaţi au fost relocaţi în zone mai apropiate de locuinţele lor.

Decesele survenite în urma epuizării sunt şi ele un subiect delicat. Dacă în China am putea găsi uşor o explicaţie (oameni plătiţi prost, lipsa alternativelor), într-o ţară mai prosperă este mai dificil.

Eu unul nu aş da vina pe companie şi pe politica ei. Angajatul este de vină. Ştim că, mai ales în mediul privat, eşti pus sub o presiune continuă: concurenţă, obiective de multe ori exagerate, termene limită (aşa zisele deadline-uri) ş.a.m.d. Dar asta nu înseamnă să munceşti până mori, chiar dacă ţi se promite că poţi ajunge să câştigi sute de mii de dolari pe an. Degeaba. Dacă nu îţi găseşti echilibrul în viaţă, vei ceda înainte de termen. Iar echilibru înseamnă un job după care să mai ai puterea să faci şi altceva când ajungi acasă. Să ieşi cu prietenii, să acorzi atenţie familiei (soţiei, copilului) şi să te poţi bucura practicând diverse hobby-uri.

închide
Pasionat de gadgeturi? Şi noi!
Vrei să primeşti primul cele mai noi ştiri despre gadgeturile care îţi îmbunătăţesc viaţa zilnic?
Abonează-te la newsletter-ul Go4it şi fii sigur că eşti la curent cu tot ce e nou în IT&C.
Nu uita să-ţi verifici adresa de e-mail şi să confirmi abonarea printr-un click pe link-ul din mail-ul primit .
Sunt deja abonat