Copiii crescuţi pe Facebook. Părinţii români insistă să publice online imagini şi clipuri video cu urmaşii lor minori, deşi în fiecare minut sunt vândute 500 de poze cu copii în ipostaze cu caracter sexual

Părinţii români de copii minori par destul de puţin preocupaţi de imaginea şi viitorul online al urmaşilor lor. De la imagini cu cei mici îmbrăcaţi doar în pampers sau goi pe plajă şi până la anecdote din viaţa celor mici, vedem o mulţime de cazuri în care intimitatea copiilor, cei mai mulţi aflaţi la o vârstă la care nu se pot opune prezenţei lor online, este încălcată chiar de către cei care le-au dat viaţă. Asta într-o lume în care unul din doi copii a fost hărţuit în mediul online în ultimul an, potrivit datelor Salvaţi Copiii, iar din cele 1,8 miliarde de imagini încărcate zilnic pe internet, 720.000 prezintă scene de pornografie infantilă, însemnând 0,03% din total. De foarte multe ori copiii sunt plasaţi de cercurile de pedofili în imagini cu caracter sexual, cu ajutorul unor programe de editare foto. Iar seria statisticilor îngrijorătoare poate continua. Conform Bitdefender, circa 500 de imagini cu copii abuzaţi sexual (imagini reale sau editate) sunt vândute online la fiecare 60 de secunde, iar una din cinci fete şi unul din zece băieţi vor suferi forme diverse ale abuzului sexual în mediul online până la vârsta de 18 ani. Mai mult, o treime dintre copiii cu vârste între 7 şi 17 ani au fost expuşi conţinutului pornografic în ultimele 12 luni.

Şi reprezentanţii Kaspersky Lab admit că situaţia este alarmantă. „Copiii încep să fie prezenţi în mediul digital de la vârste foarte mici, iar uneori acest lucru se întâmplă chiar înainte de naştere”, spune Ştefan Tănase, Senior Security Researcher la Kaspersky Lab. Potrivit lui, în timpul unei conferinţe de securitate cibernetică organizată anul acesta la San Francisco, Stephen Balkam, care este fondator al unui institut pentru siguranţa familiei în mediul online, spunea că 46% dintre persoanele din generaţia „millenials” au postat o fotografie a copilului lor înainte ca acesta să împlinească un an. Mai mult, o parte dintre părinţi au postat chiar o ecografie cu bebeluşul lor, înainte ca el să se fi născut.

Din dorinţa de a se mândri cu copiii lor, părinţii îi pot expune pe cei mici, fără să vrea, la riscuri. Cel mai grav lucru care se poate întâmpla este ca informaţiile despre copii să ajungă pe mâna unor persoane periculoase - pedofili sau alţi infractori. Riscul este mai mare dacă părinţii au în lista lor de prieteni de pe reţelele de socializare persoane pe care nu le cunosc în viaţa reală.

Setările de confidenţialitate pe Facebook, extrem de importante

În aceste condiţii, părinţii români ar trebui să înţeleagă care sunt riscurile expunerii minorilor la mediul online. În cazul în care nu se pot abţine să nu partajeze imagini şi clipuri video cu copiii lor pe Facebook, primul pas pe care trebuie să îl facă părinţii este să ajusteze setările reţelei de socializare online în aşa fel încât conţinutul să nu poată fi văzut decât de prieteni apropiaţi sau de către membrii familiei. Recent, un pedofil a fost condamnat în Marea Britanie la 10 ani de închisoare după ce a contactat online 11.000 de minori, într-o perioadă de patru ani, şi a strâns o colecţie impresionantă de peste 130.000 de imagini şi clipuri video cu copii. Întrebat de judecător de unde provin aceste imagini, Dean Farrar, în vârstă de 50 de ani, a spus că majoritatea de pe Facebook.

Compania condusă de Mark Zuckerberg admite că există o problemă legată de imaginile cu copii care apar pe platforma sa. Facebook a anunţat recent că ia în considerare introducerea unei noi caracteristici pe reţeaua de socializare care îi notifică pe părinţi înainte să publice imagini cu copiii lor. Mesajul afişat înainte de a publica astfel de poze ar putea arăta astfel: „În aceste imagini apar copii. Sunteţi sigur că doriţi să le publicaţi?”.

Liviu Arsene, Senior eThreat Analyst la Bitdefender, crede că accesul supravegheat al copiilor la internet, folosirea inteligentă a acestei resurse şi însuşirea unor reguli elementare de comportament în mediul online sunt aspecte extrem de importante în procesul de educare a copiilor, întrucât internetul face totul extrem de accesibil. „În condiţiile în care informaţiile despre copii sunt distribuite pe reţele de socializare fără ca accessul la ele să fie restricţionat, orice utilizator poate să le acceseze”, explică reprezentantul Bitdefender. De aceea, platformele de socializare le oferă utilizatorilor posibilitatea a regla gradul de intimitate al informaţiilor publicate, pentru a fi accesibile doar unui grup restrâns, precum prieteni apropiaţi sau membri ai familiei. Copiii care deţin pagini sau conturi personale publice sunt expuşi răufacatorilor şi pot fi contactaţi direct. Pentru a reduce acest risc, reţelele de socializare cer ca utlizatorii să aibă o vârstă minimă (cel puţin 13-14 ani) înainte de a-şi crea astfel de conturi. Odată ajunşi posesorii propriilor conturi online, pe minori îi pasc alte primejdii. 

Principalele pericole pentru copiii care folosesc platformele de social media nesupravegheaţi sunt sextortion, un fenomen care ia amploare la nivel global, şi hărţuirea. Recent, în România a fost înregistrat primul caz cunoscut de sextortion. Un bărbat în vârstă de 28 de ani din judeţul Suceava a fost reţinut şi este suspectat de pedofilie, după ce ar fi abordat pe Facebook o minoră în vârstă de 14 ani din Vâlcea. Potrivit anchetatorilor, suspectul a determinat-o pe adolescentă să se filmeze în ipostaze cu un caracter sexual explicit şi apoi să-i trimită materialele rezultate, promiţându-i în schimb diferite sume de bani. Ulterior, pentru a obţine noi materiale pornografice, bărbatul ar fi şantajat-o pe minoră cu publicarea filmărilor primite.

Cazurile de cyberbullying, denumit şi huliganism sau hărţuire online, sunt foarte periculoase pentru dezvoltarea emoţională a copiilor, potrivit lui Ştefan Tănase. „Dacă unui copil i se adresează cuvinte jignitoare sau este ameninţat de către colegi sau alte persoane, pe internet, atunci avem de-a face cu fenomenul de cyberbullying. Este important ca părinţii să discute cu copiii lor, iar aceştia să îşi anunţe părinţii la cel mai mic semn de agresiune virtuală repetată, din partea oricui. În plus, părinţii au opţiunea de a folosi soluţii de control parental, care să îi avertizeze în legătură cu potenţialele pericole şi să poată lua măsuri din timp”, explică reprezentantul Kaspersky Lab.

Sextortion, un fenomen extrem de periculos căruia îi cad victime minorii

La nivel global, sextortion a făcut multe victime în ultimii ani în rândurile minorilor, ajutat de popularitatea foarte mare a aplicaţiilor de mesagerie instantă şi a reţelelor de socializare. Anul trecut, un adolescent din Irlanda în vârstă de 17 ani s-a sinucis după ce a fost şantajat de o bandă care a obţinut de la tânăr imagini explicite şi i-a cerut 3.200 de lire pentru a nu le distribui la cunoscuţi. Ronan Hughes a crezut că a trimis imaginile unei femei pe care a cunoscut-o pe Facebook. Iar acesta nu este singurul caz de sextortion care s-a sfârşit tragic. În 2013 un alt tânăr, tot în vârstă de 17 ani, s-a sinucis după ce a fost şantajat în acelaşi fel.

În Atlanta, SUA, o adolescentă de 15 ani a trecut printr-un coşmar după ce i-a trimis imagini nud cu ea lui Tremain Hutchinson, un tânăr de 28 de ani care se dădea un adolescent de 16 ani pentru a intra în legătură cu minore. După ce a convins-o pe fată să îi trimită primele poze, bărbatul a ameninţat-o că le va face publice dacă nu continuă să trimită altele. Mai mult, a ameninţat-o că, în caz contrar, îi ucide părinţii şi îi aruncă locuinţa în aer. Când nu a mai rezistat, adolescenta a alertat autorităţile, iar Hutchinson a fost arestat.

Poliţia franceză i-a rugat pe părinţi să evite să publice imagini cu copiii lor minori pe Facebook

Pe fondul înmulţirii cazurilor de abuzuri la care au fost supuşi online copiii, poliţia naţională franceză a făcut, în luna martie a acestui an, un apel la părinţi prin care îi îndemna să nu mai publice imagini în care apar copiii lor minori pe Facebook, deoarece le pot pune acestora intimitatea şi securitatea în pericol. 

Autorităţile susţin că, în acest fel, imaginile pot ajunge uşor pe mâna pedofililor şi a altor infractori. „Puteţi fi mame şi taţi mândri, dar aveţi grijă atunci când publicaţi imagini cu copiii voştri pe internet”, a transmis poliţia.

Mai mult, Éric Delcroix, expert în legislaţia pe internet, a declarat că este foarte posibil să vedem în viitor cazuri în care copiii îşi dau în judecată părinţii din cauza unor imagini publicate de aceştia pe Facebook în trecut.

Anca Maftei, psiholog: „Orice exces ascunde o lipsă”

Ce îi determină pe oameni să partajeze atât de multe informaţii – imagini, clipuri video, anecdote - despre copiii lor minori pe Facebook? Anca Maftei, psiholog, spune că reţelele de socializare fac acum parte din viaţa modernă şi sunt platforme prin care ne exprimăm preferinţele, ţinem legătura cu cei dragi, ne punem la curent cu noi informaţii şi împărtăşim momentele relevante ale vieţii noastre cu ceilalţi. „Este lesne de imaginat că noul statut, cel de părinte, le conferă persoanelor în cauză un entuziasm de multe ori neînsoţit de logica asumării riscurilor aferente partajării informaţiilor despre copii în mediul online. Odată cu bucuria aferentă statutului de părinte, este posibil ca sacrifiicile pe care aceştia le fac în raport cu alte dimensiuni ale vieţii lor să fie suficient de mari încât să necesite o supracompensare. Cu alte cuvinte, părinţii se mândresc cu reuşitele copiilor sau cu simpla lor existenţă poate tocmai pentru a masca alte neajunsuri ale vieţii lor private sau profesionale. Orice exces ascunde o lipsă. Nevoia excesivă de atenţie ascunde sentimentul lipsei de valori personale”, explică Anca Maftei.

Sunt şi multe cazuri în care oameni care nu erau de acord cu partajarea de imagini cu minori pe Facebook au început să facă acest lucru des după ce au avut copii. Anca Maftei explică ce s-a schimbat la ei, la nivel mental. Potrivit psihologului, apariţia unui copil validează o etapă foarte importantă în viaţa unui om, etapa care duce la transformări majore atât la nivelul valorilor personale, cât şi la nivel de comportament şi stil de viaţă. „De exemplu, dacă înainte de a fi tată valorizai libertatea ca fiind fundamentală, e posibil ca ulterior apariţiei copilului stabilitatea să devină una din valorile tale de bază. În ceea ce priveşte propriul copil, conform expresiei <<fiecare cioară îşi laudă puiul>> este normal să existe sentimente de afecţiune, devotament şi mândrie, dar care se potrivesc mai  mult într-un cadru mai intim de manifestare cum e cel de acasă”, potrivit psihologului.

Sfaturi pentru siguranţa online a copiilor

„Meseria” de părinte nu înseamnă doar să ai grijă de informaţiile pe care le partajezi despre copiii tăi online, ci şi supravegherea celor mici atunci când sunt suficient de mari pentru a folosi singuri internetul şi apoi pe drumul lor spre maturitate. Specialiştii Bidefender oferă o serie de sfaturi pentru securitatea online a copiilor minori. În primul rând trebuie să vă asiguraţi că PC-ul familiei este amplasat într-un loc care vă oferă vizibilitate asupra monitorului. Apoi, trebuie să aveţi grijă ca toţi prietenii virtuali ai copilului să fie persoane reale, pe care le cunoaşte direct. „Stabiliţi reguli pentru utilizarea calculatorului şi vorbiţi deschis cu copiii despre temerile dumneavoastră. Învăţaţi copiii să nu răspundă la mesaje spam sau la mesaje cu conţinut agresiv sau obscen”, spune Liviu Arsene. 

Şi Ştefan Tănase, de la Kaspersky Lab, oferă o serie de sfaturi pentru părinţi. În primul rând şi el consideră că părinţii nu trebuie să accepte în lista lor de prieteni persoane pe care nu le cunosc în realitate. „Nu poţi să ştii niciodată cine se ascunde în spatele unui nume şi al unei fotografii de profil. În plus, chiar dacă acele persoane sunt de bună credinţă, există riscul să aibă în lista de prieteni indivizi dubioşi. De aceea, atunci când încarcă pe Facebook conţinut despre copiii lor, părinţii ar trebui să se asigure că acesta este vizibil doar pentru prietenii lor şi nu poate fi accesat şi de prietenii prietenilor sau, şi mai rău, de oricine”, explică reprezentantul Kaspersky Lab.

Astfel, ca setări generale, Tănase spune că este bine ca profilul părinţilor să nu fie public, pentru a limita cercul celor care au acces la informaţii despre ei şi familia lor. Mai mult, este total nerecomandat ca părinţii să pună fotografii sau clipuri cu copiii lor în diferite grupuri de pe Facebook – grupuri de mămici, de reţete culinare pentru copii etc. – pentru că aici chiar nu pot avea niciun control asupra celor la care ajunge informaţia.

„Nu în ultimul rând, demarcaţia dintre viaţa digitală şi cea reală este foarte fină şi uşor de trecut. De exemplu, ai prieteni necunoscuţi pe Facebook şi pui, frecvent, poze cu copilul tău. La un moment dat, e prima zi de grădiniţă sau de şcoală a copilului şi dai check-in în locul respectiv. De acum, un eventual pedofil sau alt infractor ştie unde va găsi copilul, dacă ar vrea să-l răpească. Scenariul poate părea rupt dintr-un film, dar, din păcate, se poate întâmpla în realitate”, explică Ştefan Tănase.

„Părinţii mândri”, unul dintre cele mai enervante lucruri de pe Facebook

Oricare ar fi motivul care îi determină pe părinţi să publice multe imagini, clipuri video şi anecdote din viaţa copiilor lor minori, aceştia ar trebui să ştie că interesul majorităţii utilizatorilor de Facebook pentru acest tip de conţinut este foarte redus. Ba chiar „părinţii mândri” reprezintă unul dintre cele mai enervante lucruri de pe Facebook, potrivit studiilor şi sondajelor.

Un sondaj realizat în 2014 arăta că 36% dintre utilizatorii Facebook erau „ foarte iritaţi” de postările părinţilor despre copiii lor. Singurele lucruri care îi enervau mai mult la momentul respectiv pe respondenţi erau postările despre sesiunile de fitness şi jogging ale utilizatorilor şi fotografiile cu mâncare.

Mai mult, într-un articol, publicaţia Huffington Post a pus părinţii care parteajează prea multe informaţii despre copiii şi viaţa lor lor pe locul doi în topul celor mai enervante lucruri de pe Facebook.

O altă tendinţă pe care o au părinţii de pe Facebook este să considere „genial” ceea ce spun sau fac cei mici, chiar dacă nu este cazul. Anca Maftei explică de ce se întâmplă acest lucru. „Cu cât conexiunea cu realitatea obiectivă este mai slabă, cu atât ne putem duce cu gândul la o nevoie de a supracompensa anumite aspecte pentru a ne menţine un relativ echilibru psihic. Conexiunea părinte-copil este fundamentală pentru ambele părţi implicate, dar cred că dacă această legatură nu este bazată pe autenticitate, adevăr şi deschiderea de a vedea persoana copilului exact aşa cum este, această conexiune poate fi dăunatoare pentru ambele părţi”, consideră psihologul. Potrivit ei, tendinţa de a valoriza pozitiv orice aspect care ţine de propriul copil are la bază ceva ce părintele nu vrea sau nu poate să vadă: „De exemplu, nu am timp să mă ocup de copilul meu, să mă joc cu el, să mă implic autentic şi real în viaţa lui, aşa că acopăr cu laude continue şi nefondate copilul, pentru a îmi arăta mie sau celorlaţi ce părinte minunat sunt”.